Decizia Băncii Naționale a României de a majora dobânda cheie de la 1,75% la 2%, prima creștere după aproape un deceniu de scăderi, este argumentată de guvernatorul Mugur Isărescu prin creșterea peste așteptări a ratei anuale a inflației și intenția BNR de a ancora anticipațiile inflaționiste și a trimite un semnal investitorilor străini care finanțează deficitele României.
“Inflația este evident în creștere”, spune Isărescu. Rata anuală a inflației a urcat în noiembrie la 3,23%, față de 2,63% în octombrie și 1,77% în septembrie, în condițiile în care estimarea BNR era că inflația se va plasa la 2,7% la finele anului.
Isărescu spune că BNR nu are un desfășurător al inflației cu mult diferit față de cel anunțat în raportul din noiembrie, în care estima o rată de 3,9% la finele primului trimestru din acest an și de 3,2% la finele anului.
Întrebat dacă decizia BNR va avea efect în piața monetară interbancară și asupra celor cu credite în lei, Isărescu spune că majorarea ratei de politică monetară nu înseamnă că automat ca crește și rata ROBOR, în condițiile în care aceasta se plasează în jurul a 2% pentru scadența la 3 luni.
“S-ar putea ca efectul în piață să fie ușor deosebit. Nu vedem mișcări ample ale dobânzilor”, explică Isărescu.
Decizia e motivată de ceea ce banca centrală numește ancorarea anticipațiilor inflaționiste, adică a așteptărilor pieței privind evoluția prețurilor în viitor, adaugă guvernatorul, în condițiile în care efectul de bază al scăderii inflației anuale la începutul anului trecut, când a scăzut TVA, va împinge în sus rata anuală a inflației în prima parte a acestui ani.
“Dacă nu acționezi din timp, dacă dezancorezi anticipațiile, e mai greu să le ancorezi”, explică Isărescu.
Guvernatorul spune că tratamentul este “ușor preventiv”, în condițiile în care analiștii din bănci estimau că abia de la ședința din februarie BNR va majora rata cheie, după ce va analiza mai bine accelerarea prețurilor din ultima perioadă și efectele deciziilor fiscale. Economiștii ING scriau într-un raport recent că BNR este forțată să acționeze pentru a nu pierde din credibilitate în fața piețelor.
Creșterea dobânzii are un rol de semnal, explică Isărescu: “Și nu e un semnal așa, să ne aflăm în treabă. El arată că Banca Națională reacționează și e foarte important acest lucru, pentru că lucrăm cu anticipații. Arată că nu am stat acasă și nici nu am dormit aici la BNR”.
Guvernatorul spune că decizia este citită “în fel și chip” de presa internațională.
“România nu trăiește izolat, ci într-un context internațional. Încercăm să explicăm cât mai bine ceea ce facem și strategia noastră este citită și de investitorii străini și bancherii străini, cei care ne acordă credite pentru a finanța deficitele pe care le avem. Și nu se întrevede o perioadă apropiată în care aceste deficite se vor reduce sau chiar se vor stinge”, spune Isărescu și dă exemplul Ungariei și Poloniei, care și-au redus puternic deficitele de cont curent, în timp ce în România acestea sunt în creștere.
Isărescu susține că dobânzile la lei sunt în acest moment favorabile atragerii de capitaluri și că tendința va dura, chiar dacă ratele sunt real negative.
“Diferențialul de dobândă care s-a creat în favoarea noastră este unul care va dura. Tendințele de apreciere a cursului și evoluțiile pozitive din a doua jumătate a lunii decembrie, au de-a face cu acest diferențial de dobândă, care este acum în favoarea leului. Are și un cost. Stabilitatea relativă a leului versus un nivel ceva mai înalt al dobânzilor, dar altminteri, dobânzi care sunt semnificativ sub rata inflației”, spune guvernatorul.
Politica fiscală este în continuare principalul risc la perspectiva inflației, spune Isărescu, care a reiterat mesajul BNR ca politica de venituri și cheltuieli a statului să iasă din faza pro-ciclică, în condițiile în care deficitul bugetar la limita de 3% vine peste o creștere peste potențial, în care oferta internă nu acoperă cererea, și că importurile cresc prea rapid.
BNR va prezenta noul raport asupra inflației la începutul lunii viitoare, când va avea și o nouă ședință de politică monetară.
