Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că banca centrală acționează împotriva inflației tocmai pentru a evita corecții ulterioare, inclusiv pe rata dobânzii, și că BNR vrea să evite scenariile în care dobânzile interbancare vor ajunge la 4%, de la 2,5% în prezent. Isărescu spune că BNR va continua, cel mai probabil, actuala politică de lichiditate și că vom vedea o creștere a dobânzilor la depozite „foarte curând”
„Suntem siguri că ținem inflația sub control și că dobânzile nu se vor duce foarte sus”, spune Isărescu, în briefingul de presă de după ședința de politică monetară, în care BNR a majorat dobânda cheie de la 2,25% la 2,5%, a treia majorare din acest an, în contextul în care rata anuală a inflației a ajuns la 5% în martie.
Întrebat dacă scenariile în care indicele ROBOR, relevant pentru creditele cu dobândă variabilă în lei, va ajunge la peste 4% în acest an, Isărescu răspunde: „Sub nicio formă nu vrem să ajungă acolo, de aia acționăm să ducem inflația în jos”.
Isărescu oferă drept exemplu negativ situația din Turcia, unde dobânzile s-au dus la 12%, în condițiile unei inflații de peste 10%.
Rata ROBOR a 3 luni a crescut de la un minim istoric de 0,7% atins în toamna lui 2016, până la 2,52% în prezent. Indicatorul a crescut accelerat în toamna anului trecut, pe fondul unui deficit de lichiditate din sistemul bancar. Statul a pus ulterior mai mulți bani în piață și deficitul s-a transformat într-un excedent de circa 18 miliarde de lei, care a fost absorbit, începând cu luna aprilie, de către BNR, prin operațiuni de atragere de depozite la o dobândă egală cu rata cheie.
Întrebat dacă BNR va continua aceeași politică de gestionare a lichidității, Isărescu răspunde: „Așa cum arată lucrurile, cred că da”.
Isărescu explică reducerea depozitelor băncilor din ultima perioadă în termeni de volum prin calendarul Trezoreriei de plată a salariilor bugetarilor, dar și prin faptul că băncile își fac noile rezerve minime obligatorii.
Dobânda medie la depozitele atrase de la clientelă a scăzut ușor în martie, și se menține la un nivel de circa 1%, în timp ce cea la credite a crescut, și este la circa 6,7%.
Isărescu explică evoluția din martie drept un efect statistic și spune că dobânzile la depozite vor crește „foarte curând”.
„Băncile vor constata că trebuie să atragă lichiditate mai multă de la populație și vor deveni mai competitive. S-ar putea ca la acest lucru să contribuie și o inițiere a Ministerului de Finanțe de titluri de stat cu dobândă concurențială pentru populație. Și atunci concurența în piață va acționa”, spune guvernatorul.
Pe de altă parte, nu ne putem aștepta ca dobânzile să devină real-pozitive, adică să întoarcă deponentului o rată peste cea a inflației, pentru că la fel este și situația din Europa, deși perioada dobânzilor scăzute s-a terminat, susține Isărescu.
„Vom păstra și noi un ecart - cam de 2 procente e în Europa – între rata inflației și dobânzi (…) Ce aș vrea eu să se întâmple nu înseamnă că se va întâmpla, aș vrea ca această curbă a inflației să vină în jos, curba dobânzilor să nu fie foarte ascendentă”, adaugă Isărescu.
BNR estimează o rată a inflației de 3,5% la finele anului.
În regiune, Ungaria are dobânzi real-negative, în timp ce în Polonia acestea sunt real-pozitive.
Conducerea BNR nu este lămurită nici în privința procesului de „normalizare” a Băncii Centrale Europene, care a rămas în urma Rezervei Federale a SUA cu ieșirea din relaxarea cantitativă și creșterea dobânzilor.
„Am discutat (în ședința CA, n. red.) jumătate de oră despre ce înseamnă normalizare. Înseamnă ca dobânzile să ajungă real-pozitive. Părerea mea, dar nu a fost împărtășită de toți membrii, dar că asta înseamnă că se revine la politica monetară clasică. Dar este încă în discuție (...) Epoca dobânzilor foarte scăzute și real-negative a trecut”, spune guvernatorul.
