Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că i-a explicat liderului PSD, Liviu Dragnea, că Banca Națională este mai prudentă în evaluarea capacității economiei și că acționează pentru ca societatea să nu suporte corecțiile ulterioare. Dragnea a cerut explicații BNR, într-o scrisoare, despre majorările de dobândă din ultima perioadă, care reduc creșterea economică, contestând estimările băncii centrale privind excedentul de cerere agregată. Isărescu spune că a fost mai degrabă un război mediatic decât "o păruială" cu partidul de guvernare și că o armonizare a politicilor fiscal bugetare „sună bine..."
Isărescu spune că s-a întâlnit cu Dragnea în calitate celui din urmă de lider parlamentar și nu de șef al PSD: „am mers la Parlament, la președintele Camerei. (S-a spus că) că ne-am dus la PSD, păi ne-am dus pe Kiseleff?”.
„A fost o discuție serioasă. Fondul discuțiilor a fost legat de problemele ridicate în cele două scrisori. Adică problemele ridicate, opiniile de acolo. Sunt probleme grele", spune Isărescu, într-un briefing de presă de după ședința de politică monetară, în care BNR a majorat dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5%, a treia creștere din acest an.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Liderul PSD a cerut explicații băncii centrale privind majorările dobânzii cheie, considerând că această evoluție ar trimite semnale negative în economie și ar duce la creșterea costurilor de finanțare din piață.
Dragnea, care reia în scrisoare mai multe teme lansate de economistul Cristian Socol, care s-a prezentat, recent, drept consilier personal al președintelui PSD, apreciază că o majorare a dobânzii nu este justificată în contextul inflației actuale, dar și că BNR are estimări foarte diferite de cele ale Comisiei Europene privind creșterea economică peste potențial.
„Noi avem un model mult mai prudent. Avem un model care evaluează mai prudent excesul de cerere. Guvernul are un model care arată că acest surplus de cerere este mai redus decât al nostru”, explică Isărescu.
„Excedentul de cerere este o măsură care nu este ușor comensurabilă, mai ales anterior. Dar când apare, exact ca cerneala de turnesol, când te uiți la balanța de cont curent. Atunci e cam târziu”, spune guvernatorul, care explică și că atunci când deficitul se adâncește prea mult apar corecțiile pe cursul de schimb, pe dobânzi.
Iar deficitul comercial este în creștere în România în ultimii doi ani, iar trendul se accentuează la începutul acestui an, spre cifra de alertă la nivel european de 4% din PIB, în timp ce restul țărilor din regiune au balanța echilibrată sau sunt pe excedent.
Dragnea a mai criticat BNR și pentru faptul că banca centrală a criticat la rândul său politica fiscală a Executivului PSD/ALDE, considerând că aceasta este responsabilă pentru o parte din creșterea inflației.
„E mai ușor să corectezi prin adăugire, când apar cifrele, decât să corectezi prin tăiere. Din această cauză, am explicat noi, suntem mai prudenți, să nu punem societatea românească să facă corecțiile”, explică Isărescu.
După întâlnirea de săptămâna trecută, la care din partea BNR a mai participat și prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, iar din partea PSD premierul Viorica Dăncilă, ministrul Finanțelor Orlando Teodorovici, dar și consilierii Darius Vâlcov și Cristian Socol, Dragnea a declarat că a stabilit cu BNR că inflația a fost cauzată de factori exogeni și nu din pricina BNR sau a Executivului.
Întrebat dacă afirmația este una adevărată, Isărescu spune că „în mare măsură”.
„Ce înseamnă exogen? Nu înseamnă neapărat extern de țară, ci în afara influenței politicii monetare și a politicii fiscale. Dacă crește petrolul, e un factor exogen. Dacă crește acciza, putem considera că este o măsură de politică fiscală, dar, în orice caz, nu poate să influențeze politica monetară. La fel, s-a majorat recent acciza la tutun, care se va vedea în inflația din aprilie”, spune guvernatorul.
„Am folosit <<impact al măsurilor fiscale>> și atunci când acest impact a fost de felul următor: la începutul anului 2017 s-au redus unele taxe, peste un an efectul a dispărut. Era un efect statistic de bază, pentru că indicele se calculează pe 12 luni, astfel că dacă în ianuarie anterior indicele a scăzut, în ianuarie anul acesta a crescut”, adaugă Isărescu.
Pare că solicitările PSD privind comunicarea au avut efect.
„În comunicatul actual nu mai găsiți un cuvânt despre fiscal, ca să nu se mai creeze sensibilități”, spune Isărescu.
Guvernatorul repetă ce a spus și cu alte ocazii, că majorarea salariilor în România nu poate fi oprită, fiind cerută de societate, mai ales în contextul în care românii au plecat în mare număr din țară.
„Dânșii lucrează mai mult cu sondajele de opinie. Noi lucrăm cu piețele. Meseria noastră de tehnicieni nu este nici ea ușoară, că și piețele pot să greșească, este o meserie grea”, adaugă guvernatorul.
Întrebat dacă întâlnirea cu Dragnea va duce la o armonizare a politicilor fiscale și monetare, Isărescu a spus că „sună bine”, dar a respins, pe de altă parte, ideea unui conflict veritabil.
„Nu ne-am luat niciodată de păr. A fost un război mediatic. Că s-a mai scăpat cineva, că a zis că aceasta nu e banca României ,că avem o agendă ascunsă. Bineînțeles că ne-a durut. În 27 de ani am avut momente mult mai grele”, spune Isărescu, cu referire probabil inclusiv la fostul premier Mihai Tudose, care a făcut, în timpul scurtului său mandat, mai multe comentarii neobișnuite pentru un premier la adresa băncii centrale.
Guvernatorul mai adaugă că „s-a terminat epoca dobânzilor scăzute” și că va urma o perioadă de normalizare în Europa, deși nici în rândul BNR nu este clar cum va arăta aceasta. De aceea BNR trebuie să acționeze de acum prin creșterea dobânzilor și să tempereze inflația, pentru ca ratele să nu crească mai mult în viitor.
