Rata inflației va crește accelerat până la 4% la jumătatea anului viitor, împinsă de creșterile de accize și prețuri administrate, ceea ce va împinge și dobânzile interbancare (ROBOR) la “doi și ceva”, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Creșterea ratelor interbancare din ultima perioadă este cauzată atât de factori conjuncturali, precum influența statului asupra lichidității din sistem, precum și de factori fundamentali, cum este creșterea prețurilor, explică Ionuț Dumitru.
“În mai puțin de un an, trecem de la o inflație de sub 1% la peste 4%”, a declarat Dumitru, în cadrul unui eveniment organizat de Raiffeisen la împlinirea a 20 de ani de activitate în România.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Prognoza băncii este că inflația va ajunge la 2,4% la finele anului, alimentată de creșterile de accize și de creșterile de prețuri la electricitate și gaze, apoi va sălta la 3,5% la finele primului trimestru de anul viitor, pentru ca în iunie să ajungă la peste 4%.
Creșterea inflației nu se va reflecta integral în dobânzi, iar acestea se vor păstra real negative, explică Dumitru.
Cristian Sporiș, director executiv responsabil cu zona de corporate, spune că n-ar trebui să ne surprindă dacă ROBOR va scădea la 0,5-0,75% la finele anului, după ce Ministerul de Finanțe va cheltui sume ridicate până la atingerea țintei de deficit de 3% din PIB, în condițiile în care, la finele lunii august, execuția bugetară arăta un deficit de 0,8% din PIB.
Mircea Busuioceanu, chief risk officer, spune că mai vulnerabili la creșterea dobânzilor sunt cei care au contractat credite în ultimele 12-18 luni, când ratele au fost la minime istorice.
Raiffeisen le prezintă deja clienților, de aproape un an, scenarii de stres cu creșterea ratelor de dobândă variabile la credite cu 3 puncte procentuale, ca urmare a creșterii ROBOR, deși reglementările cer doar scenarii de stres pe creșterea cu 0,6 puncte procentuale.
Busuioceanu adaugă că creșterile de venituri cu două cifre din ultimul an acoperă substanțial creșterile de rate, în condițiile în care un avans de un punct procentual corespunde, în medie, unei creșteri de 10% a costurilor de credit, după scenariile BNR.
Dumitru crede că BNR și-a mutat atenția pe păstrarea stabilității dobânzilor, după ce ani de zile a apărat cursul de schimb, un indiciu în acest sens fiind îngustarea coridorului simetric dintre dobânzile la facilitățile permanente de credit și depozit la 1,25% de la 1,5% și estimarea băncii e că la următoarea ședință din noiembrie acesta va fi redus la 1%.
