Bugetul de stat are riscul, mai mult ca oricând, să încheie deficitul bugetar peste pragul de 3% din PIB, în condițiile în care execuția bugetară arată cheltuielile în creștere și veniturile sub așteptări, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Ținta Guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget, în condițiile în care pe partea de cheltuieli nu se mai pot face economii semnificative, este contribuția la Pilonul 2 de pensii, însă Executivul ar putea justifica un deficit mai mare în fața Comisiei Europene prin apelarea la clauza de exonerare pentru acest an, adaugă economistul.
Execuția bugetară pe primele 3-4 luni indică un pericol clar ca ținta de deficit bugetar asumată de Guvern la 3% de PIB, aflată la limita procedurii de deficit excesiv, să fie depășită în acest an, a declarat, la un seminar cu presa la Predeal, președintele Consiliului Fiscal.
„Anul acesta, mai mult ca oricând, există posibilitatea să depășim deficitul de 3% din PIB”, a spus Ionuț Dumitru, care a prezentat o analiză comparativă între execuția bugetară de la începutul acestui an, cea de la începutul anului trecut și bugetul aprobat. Dumitru a precizat că o parte dintre datele aferente lunii aprilie sunt incomplete, în condițiile în care Guvernul, prin vicepremierul Viorel Ștefan, a prezentat doar o parte a datelor aferente lunii aprilie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cheltuielile au crescut în primele 4 luni cu 20,4%, față de o estimare de creștere cu 16% pentru întreg anul, în special ca urmare a creșterii cheltuielilor cu salariile cu peste un sfert, a arătat Dumitru.
Au crescut și cheltuielile cu bunuri și servicii cu 12,5%, față de o scădere de 1,2% avută în vedere în buget. La aceste cheltuieli intră multe dintre achizițiile în sistemul sanitar dar și în rândul autorităților locale. „Li s-a permis să folosească surplusurile din anii anteriori, să plătească salarii, achiziții și investiții”, precizează Dumitru.
Și cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 18,4%, față de o proiecție bugetară de 19,5% pentru tot anul, însă Dumitru estimează că acestea vor crește rapid până la finele anului, în condițiile creșterii generale a ratelor de dobândă și a calendarului de emisiune de datorie al MFP.
„Pe cheltuieli discuția e închisă. De salarii și de pensii nu se mai atinge nimeni”, a adăugat președintele Consiliului Fiscal, argumentând cu experiența din domeniul politic din criză.
Guvernul ar putea tăia din nou investițiile, pentru a acoperi deficitul în creștere, așa cum a făcut și anul trecut, însă Dumitru spune că „problema la reducerea investițiilor e că s-au tot redus până acum”.
În această situație, încadrarea în ținta de deficit se poate face doar prin creșterea veniturilor la buget, iar aici variantele sunt puține în afara unor reforme care să aducă mai mulți bani pe termen lung, cum ar fi legarea caselor de marcat direct la Fisc și un sistem de achiziții unice care ar aduce economii la partea de cheltuieli, spune Dumitru.
„Riscul cel mai mare este legat de Pilonul II. Ce-i interesează pe ei este să oprească contribuțiile. Ar fi o măsură care aduce bani foarte repede”, a adăugat Dumitru, care mai spune că o variantă de creștere a taxării, precum impozitarea progresivă „nu-ți aduce bani mai devreme de un an de la introducere.”
Între timp, a apărut și oficial intenția Guvernului de a pune în dezbatere în Parlament un proiect de lege prin care contribuția de 3,75% la pensiile obligatorii administrate privat să fie oprită la bugetul de stat începând cu luna iulie și până la finele anului.
Potrivit estimărilor BCR, sistarea contribuțiilor către Pilonul 2 de la jumătatea anului ar aduce la bugetul de stat un supliment de circa 3,6 miliarde de lei sau 0,4% din PIB.
Dumitru spune, însă, că Executivul ar putea să evite mutarea contribuțiilor private la buget prin negocieri cu Comisia Europeană prin care să fie evitată procedura de deficit excesiv, în condițiile în care pensiile administrate privat ar reprezenta o măsură de reformă structurală.
„Dacă ai un deficit de 3,7%, atunci poți să apelezi la clauza de exonerare pentru reforma structurală și să nu intri în procedura de deficit excesiv. Este doar o problemă de voință politică”, spune Dumitru.
Dumitru a subliniat că și creșterea economică sub așteptări din primul trimestru contribuie la perspectiva unei execuții bugetare mai slabe, în condițiile în care și economia Germaniei, de care sectorul de export românesc depinde în mare măsură, a evoluat mai prost. Pe de altă parte, el se așteaptă la o revenire a creșterii în trimestrele următoare, chiar dacă la finele anului creșterea economică va fi sub prognoza de 5,1% din buget.
