Președintele Consiliului Fiscal avertizează că economia crește prea rapid în condițiile în care Guvernul merge cu deficitul bugetar la limita maximă permisă de tratatele europene, iar anul viitor s-ar putea plasa la peste 3% din produsul intern brut, fiind cel mai ridicat din Europa. Ionuț Dumitru crede că rata inflației ar putea ajunge la 5% în prima parte a anului viitor și că fenomenul reapariției inflației ar trebui să ne preocupe, în timp ce Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație al BNR spune că reinflamarea inflației devine un mare pericol.
Economia a crescut cu 8,8% în trimestrul al treilea și cu 7% în primele trei trimestre ale anului, peste așteptări și în cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Statistică.
“O creștere atât de ridicată, de 8,8%, ar trebui să ne pună pe gânduri și cred că la nivelul decidenților ar trebui să ridice niște întrebări”, a declarat Dumitru, la conferința anuală a analiștilor financiar-bancari.
Președintele Consiliului Fiscal sune că peste 80% din această creștere economică e generată de consum, care ar putea accelera la 10% în acest an. La creșterea consumului a contribuit politica fiscală, de reducere a TVA cu mai mult de 8 puncte procentuale, în linie cu o creștere a salariilor bugetarilor cu mai bine de 20%, în timp ce Guvernul menține un deficit bugetar ridicat, explică Dumitru.
“3% ar trebui să fie deficitul maxim în cele mai proaste momente ale ciclului economic. Cum ar fi să încheiem anul cu o creștere economică de peste 7% și un deficit de 3%?! Este mult prea mult!”, afirmă economistul.
România va avea cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană în acest an, alături de Spania, iar din 2018 și 2019 vom ajunge de departe pe primul loc, dacă estimările Comisiei Europene privind cheltuielile cu circa 4% din PIB mai mari decât încasările se adeveresc, spune Dumitru. “E o ieșire în decor pe care piețele financiare probabil nu o vor ignora”, adaugă el.
Economistul spune că e nevoie de soluții pentru reducerea semnificativă a deficitului anul viitor.
“Prioritatea ar trebui să fie pe colectare. Ar trebui să ne oprim din a crește cheltuielile sociale”, explică Dumitru, care consideră și că Guvernul ar fi trebuit să abordeze altfel creșterile salariale anunțate pentru anul viitor, care vor fi în cele din urmă mai mici, ca urmare a schimbării sistemului de contribuții din Codul Fiscal.
“Cred că era mult mai simplu și mai corect o creștere medie de câteva procente în sectorul public care ar fi dat un mesaj de coerență și responsabilitate”, spune el.
Dumitru estimează că inflația va ajunge la peste 4% sau chiar mai mult în prima parte a anului viitor, după aproape trei ani în care prețurile au fost relativ stabile.
“O reapariție a inflației ar trebui să ne preocupe foarte mult (…) O creștere a inflației ar atrage și creșterea dobânzilor. O inflație în zona a 4-5% e foarte periculoasă. Ne-a luat 15 ani să reducem inflația la sub 10%. Problema și excesul de cerere s-a creat dintr-un stimul fiscal”, spune Dumitru.
Daniel Dăianu avertizează și el cu privire la riscul inflaționist, din postura de membru al board-ului BNR.
“Reinflamarea inflației devine un mare pericol. Nu numai că ne îndepărtează de una din misiunile băncii centrale, aceea a inflației stabile, dar intervine și legătura cu cursul”, spune Dăianu.
“Avem o combinație de politici economice care este foarte dezechilibrată. Riscul e să stricăm ce am agonisit cu multă trudă și cu durere”, adaugă oficialul BNR.
BNR estimează o rată a inflației de 2,7% la finele anului și 3,9% în martie, pentru ca mai apoi să reintre în partea superioară a țintei BNR de plus/minus 2,5% la finele anului viitor.
Guvernatorul Mugur Isărescu a sugerat și el Guvernului să stimuleze mai puțin economia, în condițiile unei creșteri alerte.
