Condițiile de lichiditate din piață s-au strâns în ultima perioadă, ceea ce a dus la creșterea ratelor de dobândă. Principalele surse de stres în piață vin din execuția bugetară debalansată, dividendele speciale plătite de companiile de stat și intervenția Băncii Naționale a României în piața valutară pentru a ține cursul sub 4,6 lei/euro, pentru care a cheltuit din rezervă până la un miliard de euro, estimează analiștii ING Bank.
Banca olandeză vede o acumulare a presiunilor inflaționiste, după ce statul a crescut acciza la carburanți și a anunțat creșteri ale prețului energiei și posibile creșteri ale prețului gazelor naturale. Influența majorărilor a determinat ING să schimbe prognoza de inflație de la 2,3% la 2,6% la finele anului, deși ultimele date publicate, aferente lunii august, au indicat, surprinzător pentru piață, o rată anuală a inflației de 1,2%, față de consensul pieței de 1,5%.
Presiunile pe deprecierea leului s-au acumulat în ultima perioadă și dobânzile din piața monetară interbancară s-au dus spre dobânda cheie de 1,75%, cu rata ROBOR overnight la 2%.
ING crede că presiunea pe dobânzi este rezultatul a trei factori principali.
Primul este execuția bugetară inegală, în condițiile în care deficitul de 0,8% din PIB anunțat la finele lunii august este mult în spatele țintei de 3% pentru tot anul, în timp ce finanțarea deficitului s-a făcut sub prezumția unei execuții bugetare egale.
Al doilea factor este acela că întreprinderile deținute de stat au plătit dividende speciale de circa 2 miliarde de lei, iar cel de-al treilea derivă din intervențiile BNR pe cursul de schimb, de până la un miliard de euro, astfel încât să păstreze leul sub 4,6/euro.
Rezervele valutare la BNR au scăzut cu 1,63 de miliarde de euro în august la 33,32 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al băncii centrale. În rezerva BNR au intrat 965 de milioane de euro, dar pe de altă parte au ieșit 2,6 miliarde de euro, în condițiile în care BNR a plătit 1,38 miliarde de euro în contul datoriei publice. Restul ieșirilor reprezintă modificarea rezervelor minime obligatorii și “altele”, unde BNR nu intră în detalii.
ING consideră că efectele asupra ratelor monetare sunt tranzitorii, în condițiile în care guvernul va cheltui 18 miliarde de lei în ultima poarte a anului pentru a atinge ținta de deficit, ceea ce va alimenta piața cu lichiditate.
De altfel, guvernele au cheltuit aproape în fiecare an considerabil mai mult în noiembrie și decembrie.
BNR are de luat decizii dificile în ședința de politică monetară de mâine. Banca centrală a indicat că va urma o întărire a politicii monetare pentru a aduce ratele din piață mai aproape de dobânda cheie, însă ING crede că sunt argumente pentru banca centrală să aștepte până la ședința din 7 noiembrie până să acționeze.
Analiștii ING cred că existe și posibilitatea ca BNR să taie rezervele minime obligatorii pentru lei, și să dea lichiditate în piață, însă amintește de tendința de depreciere a leului, care e un argument contra unei astfel de intervenții.
