Debitorii cu venituri sub medie sunt vulnerabili la creșteri viitoare ale dobânzilor, în condițiile în care au un grad deja ridicat de îndatorare, iar rata de neperformanță este mare, mai ales la creditele de consum, și aceasta în condițiile în care dobânzile au fost la minime istorice, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate financiară din BNR.
“Când dobânzile vor crește cu 1-2 puncte procentuale, gradul de îndatorare a debitorilor cu venituri sub medie va crește cu 10 puncte procentuale. Azi, la cele mai joase dobânzi din istorie, rata medie de îndatorare a acestei categorii este de 65% pentru creditele ipotecare. Va ajunge la 75%”, a arătat Rădulescu, la o conferință organizată de Consiliul Concurenței și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), precizând că exprimă opinii în nume personal.
Ratele de creștere a creditelor pentru populație au fost foarte mari în ultimul an, amintește Rădulescu: 20% la ipotecare și 22-23% la creditele de consum, în intervalul iunie 2016-iunie 2017.
Problema gradului de îndatorare a debitorilor cu venituri mici este valabilă și la creditele de consum, unde îngrijorătoare este și rata de neperformanță. "Avem o rată de a creditelor neperformante de 14%, când dobânzile sunt la niveluri minime. Ce se va întâmpla când dobânzile vor crește, nu vreau să mă gândesc."
Discuțiile despre creșterile recente ale ratei ROBOR sunt considerate, însă, disproporționate de către directorul BNR, care a refuzat să comenteze declarațiile pe subiect făcute în mediul politic.
Premierul Mihai Tudose a declarat, vineri, referindu-se la creșterea nivelului indicelui Robor, că probabil ”colegii” de la BNR au fost puțin plecați de acasă, pentru că era rolul băncii naționale să intervină.
”Eu la declarații politice nu răspund. E o declarație politică. Ce ar trebui să mă duc să-i fac? În primul rând, eu cred că în momentul de față, discuția despre ROBOR este cu totul disproporționată. Decoamdată vorbim de o creștere de la 1% la 1,5%, vorbim despre o creștere de 50 de puncte de bază. Inflația a crescut cu mult mai mult decât atât”, a spus Rădulescu.
În opinia sa, dobânzile nu au cum să rămână la același nivel dacă va crește inflația.
”Cât timp inflația a fost negativă, a fost un lucru…dar a devenit pozitivă și stați să vedeți că o să devină pozitivă bine. Vremea dobânzilor mici se termină. SUA au mărit deja dobânda de două sau de trei ori. Vorbim de nouă ani în care dobânzile au fost foarte, foarte mici. Se termină chestia asta, nu poate să dureze la nesfârșit”, spune Rădulescu, arătând că trebuie să ne așteptăm la rate mai mari, dar și la dobânzi mai mari la depozite.
Riscul politic nu este îngrijorător deocamdată, cât timp se menține doar în zona declarațiilor. “Suntem deocamdată doar în zona declarațiilor belicoase. Când apar legi, precum Darea în plată, putem vorbi de atac. Nu la bănci, ci la fundamentele economiei de piață. Când vom avea din cauza declarațiilor politice mișcări ample pe cursul valutar ce îngrijorăm. Deocamdată nu se vede așa ceva.”
Printr-o ieșire publică recentă, premierul Mihai Tudose a învinuit Banca Națională de inactivitate în contextul creșterii ratei ROBOR, arătând că, probabil ”colegii” de la BNR au fost puțin plecați de acasă, pentru că era rolul băncii naționale să intervină.
”Măcar să știm: mai e Banca Națională a României sau e o structură de zei care se ocupă de propria lor existență, foarte bună de altfel”, a afirmat premierul.
”Cred că colegii noștri, ai românilor sau care ar fi trebuit să fie colegii românilor de la BNR au fost puțin plecați de acasă, fiindcă ăsta era rolul BNR - să nu lase să crească și să nu lase niște actori să se joace pe această temă”, a afirmat premierul.
Întrebat dacă ar trebui să ne intervină BNR, Mihai Tudose a replicat: ”Păi asta face BNR, nu se joacă la modul pozitiv pe această piață?”.
