Administratorii regiilor autonome cu peste 500 de angajați vor fi obligatoriu selectați de un expert independent în resurse umane, iar candidații din lista scurtă pentru un post de director sau de administrator în companiile de stat vor fi aleși și pe baza unei declarații de intenție în care își vor prezenta propria viziune pentru dezvoltarea unității. La rândul său, statul le va indica clar ce rezultate așteaptă de la ei în 4 ani printr-o "scrisoare de așteptări" și va dubla remunerația membrilor neexecutivi din Consiliul de Administrație.
Toate aceste măsuri, prin care Guvernul mizează că va atrage administratori profesioniști în structurile de conducere ale companiilor de stat, care se supun principiilor guvernanței corporatiste, vor fi introduse în Parlament, ca amendamente ale Ministerului Finanțelor, la proiectul de lege prin care urmează să fie aprobată ordonanța din 2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Ordonanța din 2011 este aplicată pentru companiile de stat, exceptate fiind societățile financiar-bancare și de asigurare și reasigurare, precum și societățile comerciale care desfășoară activități de interes național cu specific deosebit pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Datele Guvernului relevă însă că în doar 35 de companii au fost aplicate principiile guvernanței corporatiste, deși 180 de întreprinderi publice intră sub incidența acestora.
Propunerile Ministerului Finanțelor, care vor fi transmise parlamentarilor, au fost aprobate, miercuri, de Guvern prin memorandum, iar o primă măsură este introducerea "scrisorii de așteptări", ca instrument informal de lucru în procesul de selecție a administratorilor și directorilor. Prin această scrisoare, ministerul sau autoritatea locală în subordinea căreia funcționează compania de stat va stabili performanțele pe care le așteaptă de la administratori și directori, pe o perioadă de cel puțin 4 ani.
CITEȘTE ȘI Cine sunt head-hunterii care trebuie să profesionalizeze CA-urile companiilor de stat din energie pe 1,2 mil. euro Va fi introdusă și "declarația de intenție", tot ca un instrument informal de lucru, întocmit pe baza elementelor din scrisoarea de așteptări, prin care candidații pentru postul de director, selectați și înscriși în lista scurtă, își vor prezenta viziunea sau programul pentru dezvoltarea companiei. Această declarație va fi parte componentă a evaluării finale a candidaților din lista scurtă.
Planul de management va fi unificat cu planul de administrare, astfel încât să fie elaborat un singur plan de administrare de către directori împreună cu administratorii, urmând să fie eliminată posibilitatea de respingere a acestui plan de către autoritatea publică. Prin eliminarea posibilității de respingere, singura posibilitate de intervenție a statului va fi negocierea, concept care va fi introdus acum în legislația guvernanței corporative.
Legislația actuală stabilește că, în termen 90 de zile de la data numirii, consiliul de administrație prezintă autorității publice spre aprobare planul de administrare, autoritatea publică putând cere completarea sau revizuirea documentului. Dacă planul revizuit nu este aprobat de autoritatea publică, aceasta poate numi în prezent un nou consiliu de administrație.
Acum, această procedură va fi modificată, prin eliminarea reglementării privind posibilitatea de respingere a planului de administrare de către autoritatea publică tutelară și introducerea conceptului de negociere.
Simultan, numărul de mandate pentru administratori va fi redus de la 5 la maximum 3, iar indemnizația fixă pentru membrii neexecutivi va reprezenta dublul sumei medii pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată, componenta variabilă a remunerației fiind de maximum 12 câștiguri salariale medii lunare stabilite pentru membrii executivi.
În prezent, legislația stabilește că indemnizația fixă lunară a membrilor neexecutivi nu poate depăși media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar din ramura în care își desfășoară activitatea societatea, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii.
CITEȘTE ȘI Firmele care au de recuperat bani de la primării pot încasa restanțele mai vechi de 3 luni Pentru administratori și directori, la stabilirea remunerației vor fi avute în vedere obiectivele și indicatorii de performanță stabiliți în scrisoarea de așteptări.
Introducerea obligativității selecției administratorilor de către un expert independent în resurse umane, la regii autonome care au peste 500 de angajați, este o altă măsură pe care Guvernul o va aplica.
În prezent, membrii Consiliului de Administrație sunt evaluați și selectați de o comisie organizată la nivelul autorității publice, formată din specialiști în recrutarea resurselor umane, iar efectuarea selecției de către un expert independent reprezintă doar o opțiune a statului, nu o obligație.
Ministerul Finanțelor va mai propune ca auditorii statutari să fie numiți înainte de încheierea exercițiului financiar, de către Adunarea Generală a Acționarilor sau Consiliul de Administrație, pentru o perioadă de minimum 3 ani, ca datele și rapoartele publice să fie publicate pentru acționari sau pentru public pe pagina de internet a companiei, prin grija președintelui Consiliului de Administrație sau de Supraveghere, precum și să fie introduse sancțiuni pentru nerespectarea termenelor de elaborare a planului de administrare, dar și pentru ministerul sau autoritatea locală care tergiversează declanșarea procedurii de selecție a administratorilor.
Guvernul precizează că propunerile au fost redactate pe baza observațiilor primite de la Fondul Proprietatea, Consiliul Investitorilor Străini, Centrul Român al Energiei, Societatea Academică din România, compania Nuclearelectrica, Camera de Comerț Americană din România și Asociația Română pentru Bună Guvernare, dar și din partea Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene și Băncii Mondiale.
Proiectul de lege pentru aprobarea OU 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost adoptat tacit de Senat în aprilie 2012, iar în prezent se află în dezbatere la Comisia pentru politică economică și la Comisia juridică din Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională.
Proiectul a fost însă transmis deputaților încă din octombrie 2012, fără să mai fie discutat de către aceștia până în prezent.
