Decizia Guvernului de a plafona deducerile aferente vânzărilor de credite neperformante ar putea avea efecte de anvergură asupra strategiei băncilor. Executivul a publicat în Monitorul Oficial o altă variantă decât cea pusă în dezbatere publică prin care din deducere este eliminat venitul obținut după vânzarea creanțelor. Efectele fiscale ale măsurii nu sunt deloc neglijabile. Calculele Profit.ro arată că băncile ar plăti mai multe impozite decât ar încasa din vânzarea creanțelor la un preț mai mic de 11,2% din valoarea nominală, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere fiscal, scoaterea din bilanț ar putea fi mai puțin dăunătoare profiturilor nete. Băncile sunt descurajate de stat să vândă creanțe și încurajate să execute direct debitorii.
Dacă până acum băncile își puteau deduce integral pierderile din vânzarea creditelor neperformante, și nu plăteau astfel impozit pe profit pentru aceste operațiuni prin care își marcau pierderea, Guvernul limitează drastic piața prin modificarea Codului Fiscal cu următorul articol:
„n) cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate”, se arată în Ordonanța publicată în Monitorul Oficial.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Acest lucru înseamnă că băncile vor trebui să plătească impozitul de 16% pentru 70% din valoarea creanței, indiferent cât recuperează. Potrivit calculelor Profit.ro, orice creanță vândută cu mai puțin de 11,2% din valoarea nominală va aduce pierderi creditorului care a înstrăinat-o prin efectul fiscal, în care impozitul fiscal e mai mare decât suma recuperată.
Pentru vânzările de credite negarantate, cele cu prețuri de sub 10%, piața se închide, au declarat pentru Profit.ro surse din rândul consultanților fiscali.
Surse din piață spun că negocierile în curs dintre unele bănci și firmele de recuperare au intrat în impas, urmare a modificărilor fiscale.
Băncile vând creanțele provenite din credite negarantate cu cel mult 10% din valoarea nominală, deși prețuri de 5% sunt des întâlnite. Instituțiile de credit ar putea alege, astfel, să țină în afara bilanțurilor creanțele neperformante și fie să le șteargă, fie să încerce să le recupereze prin executare silită, în cazurile unde există șanse de extrage ceva de la debitorii rău-platnici. Regimul fiscal al provizioanelor nu a fost schimbat, astfel că băncile pot ține creditele neperformante în afara bilanțurilor.
Această formă a articolului este chiar mai dură decât cea publicată inițial de Ministerul Finanțelor în dezbatere publică, prin care la deducere se adăugau și sumele recuperate, ceea ce ar fi fost un imbold în plus pentru bănci să vândă creanțele la sume cât mai mari.
„n) cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora”, se arăta în forma pusă în dezbatere pe site-ul Finanțelor.
Pe această variantă, băncile ar fi ieșit pe pierdere dacă ar fi încasat mai puțin de 9,6% din valoarea creanței.
"Pe aceste reglementări, este mai rentabil să nu vinzi credite neperformante și să nu faci curățenie în bilanț. Vom ajunge, astfel, să avem, ca țară, un nivel mai mare al provizioanelor în sistemul bancar, ceea ce se reflectă în rating și mai departe în costurile de finanțare, atât ale băncilor, cât și, apoi, ale statului și clienților. Nu ne mai dau voie, de fapt, să curățăm, ne vom împrumuta mai prost pe piețele globale, dacă, spre exemplu, vrem să ieșim cu emisiuni de obligațiuni", au declarat pentru profit.ro surse din conducerea bancilor. Potrivit acestora, măsurile fiscale noi obligă băncile să meargă la executarea directă a clienților după scoaterea creanțelor din bilanț, în loc să le vândă la pachet.
Consecințele ar putea să nu fie nici pentru bugetul de stat atât de bune pe cât mizează Guvernul. Nemaivânzând creanțe cu grad mic de recuperare, băncile nu vor mai obține nici veniturile reduse din valorificarea acestora din care, reversând provizioane din anii anteriori, statul ar putea încasa ceva.
Guvernul Tudose, prin vocea premierului sau a ministrului de finanțe Ionuț Mișa, a criticat în ultima vreme băncile pentru că nu plătesc impozite, în condițiile în care au avut pierderi în anii de după criză.
Chiar dacă băncile au înregistrat profituri contabile în ultimii ani, acestea au dreptul să recupereze în termen de 6 ani creanțele fiscale din pierderile anterioare, ceea ce înseamnă că unele dintre ele mai trebuie să facă câțiva ani profituri pentru a ajunge să plătească și impozit pe profit.
