Tehnologia de comunicații de generația a cincea (5G) va genera în România, până în anul 2023, peste 250.000 de locuri de muncă și beneficii de 4,7 miliarde de euro, a declarat președintele Autorității de reglementare în comunicații (ANCOM), Sorin Grindeanu, într-o conferință de profil.
"Implementarea tehnologiei 5G necesită investiții estimate la 2,3 miliarde de euro, fără costul licențelor care vor fi scoase la licitație în 2019. Sumele estimate se referă la investiții aferente actualelor infrastructuri ale operatorilor. Comercial, vrem ca serviciile 5G să fie comerciale în oferta operatorilor locali în anul 2020”, a mai spus Grindeanu.
O analiză cantitativă de tip input - output realizată pentru examinarea interdependențelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană arată că instalarea și utilizarea rețelelor 5G în Europa va avea efecte directe, indirecte (de multiplicare) și induse (de antrenare) semnificative.
"Astfel, efectele de multiplicare în ansamblul UE sunt estimate la 142 miliarde euro și 2,4 milioane locuri de muncă. În România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro și respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. În plus, efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilități și sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE”, se arată în documentul privind strategia 5G.
Transformarea mijlocită de investițiile în IoT și digitalizarea industrială în România vor aduce, potrivit documentului, creșteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde de dolari în anul 2020 la 9 miliarde de dolari în 2026 (CAGR+15% 2016 – 2026). Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026.
La nivelul Uniunii Europene se estimează un necesar de investiții în 5G de 56-58 miliarde euro până în 2025, ceea ce înseamnă o investiție medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G și cu 20% mai mult decât 3G (după deflatare).
Grindeanu a mai spus că, la orizontul anului 2025, serviciile 5G vor acoperi toate centrele urbane funcționale, întreaga lungime a autostrăzilor, drumurilor expres și căilor ferate modernizate, finalizate sau care urmează a fi date în folosință până în acel an.
“De asemenea, aeroporturile internaționale, porturile maritime și fluviale vor fi acoperite de viitoarele rețele 5G, indoor și outdoor în scenariul de comunicații tip mașină. În plus, primele 10 parcuri industriale din România (din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în acestea) vor fi acoperite indoor și outdoor în scenariul de comunicații tip mașină”, a mai spus șeful ANCOM.
Obligațiile viitoare de acoperire în sarcina titularilor de licențe de frecvențe radio vor asigura îndeplinirea acestor obiective, a precizat Grindeanu.
Operatorii de comunicații mobile din România folosesc în prezent, în rețelele cu acoperire națională pe care le au, un total de 770 MHz pentru furnizarea serviciilor publice de comunicații electronice. Benzile de frecvențe folosite astfel sunt cele de 800 MHz, 900 MHz, 1.800 MHz, 2,1 GHz, 2,6 GHz și 3,4-3,8 GHz, cu drepturi de utilizare mergând până cel târziu în aprilie 2029.
Astfel, benzile de 700 MHz, 3,4-3,8 GHz și 24,25-27,5 GHz (banda de 26 GHz) sunt benzi cheie pentru implementarea 5G în România, similar Uniunii Europene.
Primele dezvoltări comerciale vor avea loc în benzile de 700 MHz și 3,4-3,8 GHz și se vor produce mai înainte de sfârșitul anului 2020, se menționează în document.
“Ținând cont de rezultatele procesului de reglementare în banda de 26 GHz la nivelul Comisiei Europene, în România va fi disponibilizat cel puțin 1 GHz până în 2021 în zona superioară a acestei benzi. Pentru valorificarea rezultatelor WRC-19, alți GHz în benzi milimetrice urmează a fi disponibilizați”, se arată în document.
Tehnologia 5G promite o viteză mobilă de până la 10 ori mai rapidă decât 4G. Această performanță va crea noi utilizări pe toate planurile, respective soluții de realitate augmentată, posibilitatea companiilor de a implementa o rețea wireless locală și capacitatea de a răspunde corespunzător la consumul tot mai mare de conținut multimedia.
La ultima licitație pentru vânzarea de licențe de telecomunicații, respectiv pentru 4G, autoritatea de reglementare din domeniu (ANCOM) a reușit, în septembrie 2012, să vândă spectru de frecvențe în sumă de 682,13 milioane de euro către Orange Romania – 227,14 milioane de euro, Vodafone Romania – 228,52 milioane de euro, Telekom Romania Mobile Communications (fost Cosmote) – 179,88 milioane de euro, RCS&RDS – 40 milioane de euro și 2K Telecom – 6,6 milioane de euro.
