Firmele aflate în insolvență, dar care sunt în observație și au redactat un plan de reorganizare fezabil sau sunt în reorganizare judiciară și respectă integral graficul aferent planului de reorganizare aprobat de instanță vor fi acceptate obligatoriu la licitații publice. În același timp, ponderea maximă pe care prețul îl poate avea în decizia de atribuire a unui contract care presupune servicii intelectuale complexe nu va depăși 40% din total. Acestea sunt propunerile de modificare a achizițiilor publice, aflate la acest moment în discuție în Parlament și obținute de Profit.ro, înainte ca noul sistem să fie introdus.
La acest moment, ponderea prețului cel mai scăzut la atribuirea de către stat a unui contract este de 60-70% și ajunge și la 100% în cazul unor contracte, în principal la nivel local.
Astfel, una dintre modificările avansate este ca o instituție publică să nu poată exclude de la licitație o firmă împotriva căreia a fost deschisă procedura de insolvență dacă fie se află în faza de observație și a adoptat măsurile necesare pentru a întocmi un plan de reorganizare fezabil, care permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a activității curente, fie este în reorganizare judiciară și respectă integral graficul de implementare a planului de reoganizare aprobat de instanță.
Aceste faze ar trebui să ateste că firma în cauză are capacitatea de a executa contractul.
Evident, este necesar ca firma în cauză să respecte și criteriile de înscriere la licitație, precum existența unei documentații complete, ca și ceilalți ofertanți, dar insolvența nu va mai reprezenta pentru instituția publică o posibilitate de a respinge o firmă dornică să participe la o licitație.
"Modificarea are în vedere obligația și nu dreptul autorității contractante de a primi un operator economic aflat în această situație", este arătat în documentul care include modificările propuse.
O altă modificare extrem de importantă vizează criteriul prețului cel mai scăzut, pe baza căruia statul a acordat în ultimii ani numeroase contracte, în dauna calității. Prețul cel mai scăzut a fost în unele cazuri și "portița" prin care anumite firme au câștigat contracte, depunând oferte cu prețuri mici, dar au invocat pe parcursul derulării contractului o serie de motive pentru care au cerut și obținut mai mulți bani, uneori peste prețul maxim estimat la momentul licitației.
Acum, ideea avansată este ca, pentru contracte având ca obiect "servicii intelectuale și care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat", precum cele de consultanță/asistență tehnică, elaborare studii, proiectare, supervizare, ponderea maximă pe care elementul preţ sau cost o poate avea să nu depășească 40%.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Schimbările pregătite de Guvern, la cererea ANAF, care vor zgudui regulile insolvenței Această prevedere a fost avută în vedere, de altfel, prin proiectul normelor de aplicare a noii legi a achizițiilor publice, încă neaprobat, intenția fiind acum ca ponderea limitată a prețului să fie introdusă direct în lege.
"Având în vedere experiența negativă a trecutului, când serviciile de prestații intelectuale ajungeau să fie atribuite prestatorului cel mai ieftin - și cu siguranță nu cel mai bun - și pentru a elimina riscul ca, din cauza temerii față de Curtea de Conturi, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor etc, autoritățile contractante să folosească prețul cu o pondere foarte mare, trebuie stabilit că ponderea acordată factorului preț pentru astfel de servicii nu poate fi mai mare de 40%", se arată în document.
Noile legi care vor reglementa procedurile prin care statul va atribui contracte au fost aprobate de Senat în urmă cu două săptămâni, având nevoie în continuare și de avizul deputaților pentru a fi transmise președintelui spre promulgare și aplicate.
Conținând sute de pagini care introduc o serie de modificări într-un sistem aplicat din 2006, dar modificat de atunci de peste 20 de ori, noile legi ale achzițiilor publice au fost prezentate detaliat de către Profit.ro aici și aici.
În decembrie, conducerea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice a cerut președintelui Senatului, într-un document aflat în posesia Profit.ro, ca parlamentarii să nu întârzie dezbaterea pachetului de legi privind achizițiile, astfel încât noile reguli să poată fi aplicate cel târziu din luna februarie a acestui an, atenționând că eventuale întârzieri pot suspenda automat plățile pe toate programele cu finanțare europeană. Mesajul a fost transmis și în numele Ministerului Finanțelor.
Tot în decembrie, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România), cea mai reprezentativă asociație profesională de afaceri, care reunește peste 400 de companii americane, internaționale și locale, a cerut adoptarea de urgență de către Parlament a acestor legi și aplicarea integrată a acestora.
