Consumul efectiv individual și produsul intern brut per capita, indicatori ajustați cu puterea de cumpărare, au înregistrat în România cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană între 2015 și 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat. Pe datele de consum, România a depășit Croația și Ungaria și se apropie de pragul de 70% din media UE.
Creșterile de salarii de două cifre din ultimii ani, mai ales la cele din sectorul bugetar, s-au văzut într-o creștere puternică a consumului. A crescut și valoarea adăugat din economie, însă într-un ritm mai redus.
Consumul efectiv al populației, calculat la paritatea puterii de cumpărare, a ajuns de la 58% din media UE în 2015 la 68% în 2017, aceasta fiind de departe cea mai rapidă convergență spre media UE, pe locul doi fiind Lituania, cu un avans de 5 puncte procentuale, doar că la 88% din media UE, urmată de Cehia, care a adăugat 4 puncte procentuale, la 82% din media UE.
În acest interval, PIB per capita ajustat cu puterea de cumpărare a urcat de la 56% din media UE la 63%. Avansul este cu 3 pp mai mic decât în cazul consumului, în condițiile în care producția internă n-a fost suficientă pentru a acoperi cererea de consum, așa că exportul net a avut o contribuție negativă la creșterea PIB.
Dar chiar și în aceste condiții, ratele ridicate de creștere economică au permis României să aibă cea mai rapidă apropiere spre media UE, urmată de țările baltice, Malta și Irlanda, cu câte 3-4 pp.
Consumul efectiv individual se referă la toate bunurile și serviciile consumate de gospodăriile populației, atât cele cumpărate direct de gospodării, cât și serviciile furnizate de organizațiile non-profit sau de guvern (precum serviciile de sănătate sau cele de educație). Termenul este preferat pentru comparațiile internaționale conceptului mai îngust privind consumul populației, pentru că ultimul este afectat de proporția în care ONG și guvernele acționează ca furnizori de servicii.
Eurostat notează că datele privind consumul ar putea fi mai relevante în compararea bunăstării relative a consumatorilor din diferite țări. În tot cazul, consumul individual efectiv este corelat puternic cu PIB per capita, pentru că reprezintă, în practică, cea mai mare componentă pe partea de cheltuieli din PIB.
Convergență rapidă, dar cât mai ține?
În pofida ratelor ridicate de creștere, România este pe locul 24 din 27, la egalitate cu Letonia, pe datele de consum, și pe locul 25 la cele privind PIB per capita. A depășit la consum Croația și Ungaria după 2015, dar se menține în spatele Ungariei (68%) la cele privind PIB per capita. Autoritățile au anunțat o nouă țintă de adoptare a euro pentru 2024-2026, dată până la care ar trebui să ajungem la un PIB per capitia de cel puțin 70% din media UE, ceea ce presupune o creștere anuală medie de 4% timp de 6 ani.
Acest an va marca, probabil, încă un pas de apropiere spre media UE, însă atât consumul cât și avansul general al PIB au o dinamică în scădere. Astfel, de la circa 7% în 2017, creșterea PIB este previzionată să scadă la circa 4% în acest an și în jurul a 3% anul viitor. Totodată, Guvernul a împins consumul cu prețul unor deficite bugetare ridicate, de câte 3% din PIB în fiecare an între 2015 și 2017, la limita procedurii de deficit excesiv.
Poziția externă s-a deteriorat, de asemenea. După o ajustare aproape de echilibru a contului curent în 2014 (deficit de 0,7% din PIB), a urmat o deteriorare la a deficitului la 1,2% în 2015, 2,1% în 2016 și 3,2% în 2017, cu previziuni pentru un raport în PIB de 3,8% în acest an și 4,2% anul viitor.
România este, de altfel, singura țară din regiune și printre puținele din UE care înregistrează deficite ale contului curent.
