Pandemia a afectat puternic companiile din România, cu un impact mai mare în unele domenii, precum HoReCa sau activități recreative, iar gradul de îndatorare al acestora a crescut anul trecut la 78%, față de 72% în 2019. Totodată, cea mai mare parte a finanțărilor companiilor vine din zona creditelor comerciale, creditelor de la furnizori, cele mai afectate fiind companiile mai mici cu putere de negociere mai redusă, în principal IMM-uri, a transmis Alina Popa, director comercial, Coface România, la Videoconferința Profit.ro IMM - Pregătim ieșirea din criză.
Videoconferința a fost organizată împreună cu Nordis Group, Banca Transilvania, ING, Unicredit Bank și Coface, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV.
Ajutoarele acordate de stat anul trecut în contextul pandemiei, au ajutat firmele să reziste, însă nu au rezolvat problemele companiilor vulnerabile. În timp ce problemele unor companii se accentuează, sprijinul va fi retras gradual, iar costurile cu finanțarea vor urca, urmare a accelerării inflației.
Soldul creanțelor comerciale a ajuns la valoarea de 430 de miliarde de lei, în creștere cu 38 de miliarde de lei, în timp ce soldul creditelor bancare a urcat cu 6 miliarde de lei, până la 123 de miliarde de lei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Gradul de îndatorare a companiilor s-a majorat semnificativ în contextul pandemiei.
"În ceea ce privește impactul pandemiei asupra mediului de afaceri din România, dacă privim consolidat datele companiilor, agregându-le într-un singur bilanț, putem constata că, în anul 2020, la o variație nesemnificativă, de sub 0,03%, a cifrei de afaceri consolidate în 2020 față de 2019, observăm o creștere a gradului de îndatorare la 78% față de 72% în 2019 sau 65% în 2007, la criza anterioară. Este o creștere masivă a gradului de îndatorare", a spus Alina Popa.
De asemenea, companiile înregistrează o reducere a gradului de capitalizare, în timp ce datoriile pe termen scurt ajung la maxime istorice.
"Practic, activele circulante acoperă doar 95% din datoriile pe termen scurt ale companiilor. Dacă am monetiza instantaneu ceea ce înseamnă active curente, creanțe, stocuri și lichidități, nu am putea să acoperim decât 95% din datoriile pe care le avem pe termen scurt. Deci, avem o vulnerabilitate pe termen scurt și o dependență de rostogolirea datoriei. Uitându-ne în structura activelor circulante, constatăm că această creștere de care vorbeam este influențată de creșterea soldului creanțelor comerciale. Acest sold al creanțelor comerciale a ajuns până la valoarea de 430 de miliarde de lei, creșterea este de 38 de miliarde de lei, aproape 10%, în timp ce soldul creditelor bancare a crescut cu 6 miliarde de lei, până la 123 de miliarde de lei", explică directorul comercial al Coface.
CITEȘTE ȘI Videoconferința Profit.ro IMM - Sorin Maxim, președinte ROREG, anunță: Finanțările pentru IMM vor urma domenii de specializare inteligentă pe fiecare regiuneUn rol important au creanțele comerciale, care s-au majorat semnificativ. Astfel, tot mai multe companii aleg să își acopere necesarul de finanțare pe termen scurt pe seama furnizorilor, cărora trebuie să le achite bunurile și serviciile.
Raportul dintre creditele de la furnizori și datoriile bancare este de 3,5 la 1.
"Constatăm că cea mai mare parte a finanțărilor vine din zona creditelor comerciale, creditelor de la furnizori. Raportul dintre creditele care provin de la furnizori, din achiziția de bunuri cu plata la termen, versus soldul datoriilor bancare este de 3,5 la 1, iar dacă ne uităm la această creștere, de 38 de miliarde de lei pusă în contrapartidă cu creșterea de doar 6 miliarde de lei a creditelor bancare, practic constatăm că doar 15% din această creștere a creanțelor este susținută de o creștere a creditării bancare, iar 85% din creșterea creanțelor este finanțată prin creditare comercială, bani de la furnizori, prin achiziții cu plata la termen", a declarat Alina Popa.
Consecința, afirma aceasta, este o creștere a termenului mediu de plată a facturilor între furnizori, care a ajuns în anul 2020 la 117 zile, aproape dublu față de ce vedeam acum 10 ani, când era de aproximativ 60 de zile.
Vulnerabilitățile sunt mai accentuate în cazul companiilor mici, IMM-uri, care au o putere de negociere mai redusă.
Important este, însă, și că unele domenii de activitate au fost afectate mai puternic față de altele. În HoReCa, de exemplu, veniturile au scăzut cu aproape 40%, iar profitabilitatea cu 77%.
"Dacă ar fi să ne uităm către sectoarele de activitate în care activează aceste companii, vedem că sunt sectoare mai puțin afectate, cum ar fi cel al construcțiilor, unde creșterea creanțelor este însoțită de o creștere a cifrei de afaceri, dar vedem și sectoare unde creșterea creanțelor se produce simultan cu o reducere a cifrei de afaceri, cum este cazul transporturilor, companiilor din domeniul HoReCa, industria extractivă și companiile din zona activităților recreative. Sectorul HoReCa a fost cel mai sever impactat în anul 2020, cum era și de așteptat. Înregistrează, în ansamblul său, o contracție a veniturilor de aproximativ 39% și o scădere de 77% a profitabilității", a spus directorul comercial al Coface.
Ajutoarele acordate de stat anul trecut în contextul pandemiei, au ajutat firmele să reziste, însă nu au rezolvat problemele companiilor vulnerabile. În timp ce problemele unor companii se accentuează, sprijinul va fi retras gradual, iar costurile cu finanțarea vor urca, în contextul accelerării inflației.
"În concluzie, în anul 2020, măsurile de subvenționare au ajutat companiile să depășească un an cu provocări fără precedent, însă nu au rezolvat problemele companiilor vulnerabile, ci doar le-au ajutat să câștige timp. Un om sărac și îndatorat care primește un nou împrumut nu este un om care a câștigat la Loto, banii sunt împrumutați și trebuie rambursați. Mai mult de atât, vulnerabilitățile companiilor au fost accentuate, companiile sunt mai îndatorate, au capitalizare mai redusă, creditarea comercială a crescut, deci și riscul de contagiune, și trebuie să avem în vedere că măsurile de susținere din 2021 au fost de 10 ori mai mici decât cele din 2020, iar acest suport va fi retras gradual. Prin urmare, companiile vor trebui să se descurce într-un context în care avem, în continuare, un risc sanitar prezent, cu impact în economie, avem dezechilibre pe partea de lanț de furnizare și avem o inflație în creștere și este de așteptat să avem și costuri de finanțare în creștere, care vor afecta buna funcționare a companiilor în perioada următoare", a atras atenția directorul Coface.