„Șocul actual al prețurilor la energie este unul de natură stagflaționistă”, spune Stournaras, la Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la București de grupul editorial The Economist și la care Profit.ro este partener.
De la începutul războiului dintre SUA/Israel și Iran, prețul gazului natural a urcat cu peste 70%, în timp ce cotația țițeiului Brent au urcat cu circa 50%, în condițiile restricționării severe a traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz și atacurilor asupra infrastructurii energetice a țărilor din Golful Persic.
Inflația la nivelul zonei euro este așteptată să crească pe termen scurt, până la 3,1% în al doilea trimestru din acest an, în timp ce creșterea economică este așteptată să încetinească la 0,9% în 2026.
„Politica monetară va trebui să navigheze prin această incertitudine. Dacă războiul va continua pentru o perioadă prelungită, zona euro s-ar confrunta cu un mediu macroeconomic mai advers decât cel care reiese din proiecțiile de bază ale BCE, cu o creștere mai slabă și o inflație mai mare și mai persistentă”, spune Yannis Stournaras.
Stournaras prezintă dilema pe care o au băncile centrale atunci când au de-a face cu șocuri inflaționiste generate de ofertă – cum să reacționeze politica monetară fără să ducă la o adâncire a încetinirii economiei.
Memoria unei inflații de două cifre
Grecul explică cum actorii economici au memoria unei inflații ridicate recente, din perioada 2021-2022, când rata a depășit 10%, pe fondul pandemiei și a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce la acel moment memoria era mai degrabă cea a unei inflații reduse, chiar negative pentru unele perioade.
„De data aceasta, amintirea inflației de două cifre este recentă, așadar producătorii și salariații nu vor reacționa probabil la fel de încet ca în episodul anterior. Aceștia s-au obișnuit mult mai bine cu o inflație mai mare”, spune Stournaras.
Oamenii ar putea începe să vadă inflația ca determinată de o serie de șocuri de ofertă la nivel global, ieșite de sub controlul băncilor centrale.
„Implicațiile asupra politicilor sunt clare. Dacă ar apărea semne că efectele de runda a doua câștigă teren sau că așteptările inflaționiste încep să crească, BCE va trebui să reacționeze rapid pentru a se asigura că presiunile inflaționiste nu se înrădăcinează în așteptări”, spune Stournaras.
BCE stă mai bine decât în 2021-2022
Pe de altă parte, oficialul BCE spune că acum situația este una mai bună pentru bancă: inflația a stat în apropierea țintei de 2% pentru aproape un an, ceea ce oferă spațiu pentru BCE înaintea creșterii dobânzilor, iar creșterea economică a zonei euro s-a dovedit rezistentă.
Dobânzile la facilitatea de depozit a BCE sunt acum la 2%, față de -0,5% cât erau în 2022, în timp ce BCE nu mai este în modul de relaxare cantitativă, ci duce o politică de normalizare a bilanțurilor.
Criza energetică, un semnal puternic de alarmă
„BCE este printre puținele bănci centrale care au reușit să readucă inflația la țintă, realizând în același timp o «aterizare lină»”, spune Stournaras, care adaugă că performanța este cu atât mai notabilă cu cât a fost realizată într-o uniune monetară fragmentată în plan financiar, fiscal și al piețelor de capital.
„O economie mai integrată a zonei euro ar spori eficacitatea politicii monetare și ar consolida transmiterea fără probleme a acesteia între jurisdicții”, adaugă oficialul BCE.
Creșterea integrării la nivel european ar duce la o creștere a productivității și a inovării, la o mai mare reziliență și la păstrarea autonomiei strategice, adaugă Stournaras.
„Criza energetică cu care se confruntă zona euro astăzi nu este un eveniment izolat. Este cea mai recentă dintr-o serie de perturbări care ar trebui să servească drept un alt semnal puternic de alarmă, subliniind nevoia urgentă de schimbări instituționale”, avertizează oficialul BCE.
Stournaras pledează pentru eliminarea barierelor comerciale interne, completarea uniunii bancare – inclusiv printr-o schemă comună de asigurare a depozitelor, și emiterea de datorie comună la nivel european.
O parte semnificativă din economiile europenilor sunt investite în afara Europei, din lipsă de titluri de calitate înaltă – obligațiunile europene comune ar putea fi o țintă pentru acest surplus de economii, spune Stournaras.
Intrervențiile guvernelor să fie măsurate
Dincolo de integrarea piețelor europene, Stournaras insistă că este nevoie și politici fiscale pertinente și credibile, consistente cu politicile de stabilitate a prețurilor și care să nu genereze măsuri prociclice.
„Orice răspuns fiscal la șocul prețurilor la energie ar trebui să fie temporar, țintit și adaptat. Finanțele publice sustenabile rămân o condiție prealabilă pentru reziliența economică pe termen lung”, adaugă oficialul BCE.
S-a deschis o fereastră de oportunitate pe fondul acestei crizei și e nevoie de acțiune, încheie Stournaras.
