Riscul fiscal și cel politic sunt cele care vor afecta cel mai mult România anul acesta, anticipează analiștii UniCredit, în cel mai recent Raport Trimestrial al băncii. Economia va fi marcată de mai multe evoluții negative și doar nivelul încă redus al datoriei publice și al celei externe vor menține, totuși, România în categoria țărilor recomandate pentru investiții.
Economiștii UniCredit anticipează încetinirea creșterii economice la 4,6% anul acesta și la 3,5% în 2019, de la 6,6% în 2017. Această încetinire este rezultatul direct al faptului că expansiunea economică se bazează prea mult pe consum și stocuri, în timp ce investițiile sunt afectate de incertitudinea fiscală și de favorizarea măsurilor populiste, arată Raportul trimestrial al băncii.
Potrivit acestuia, ritmul de creștere ar putea încetini chiar mai mult dacă va fi nevoie de creșterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pentru a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB.
Costurile de finanțare mai mari și mediul fiscal imprevizibil ar putea afecta creșterea economică în 2018-19. Conform BNR, creșterea ratelor dobânzii ROBOR ar putea mări numărul creditelor neperformante în 2018 față de 2017.
Pentru a adresa problema colectării veniturilor bugetare, care este cea mai slabă din UE, autoritățile vor introduce obligativitatea folosirii caselor de marcat electronice de către companii în iunie-august 2018, cu intenția optimistă de a colecta venituri suplimentare anuale de până la 9 miliarde de lei (reprezentând aproape 1% din PIB). În plus, mecanismul plății defalcate a TVA va fi aplicat selectiv, amintesc autorii analizei.
În opinia lor, schimbările frecvente ale legislației fiscale ar putea cauza întârzieri la plățile din sectorul privat, care sunt deja cele mai mari din Europa Centrală și de Est (o medie de 69 de zile). Acest fenomen este explicat de faptul că firmele păstrează rezerve pentru a evita potențialele crize de lichiditate și pentru a acoperi majorările neprevăzute de taxe.
Riscul revenirii impozitării progresive
În plus, o înăsprire fiscală mascată ar putea încetini semnificativ creșterea salariului mediu net, arată Raportul. În primul rând, contribuțiile sociale au fost transferate în totalitate în sarcina angajaților. În cazul în care companiile nu cresc salariile brute pentru a compensa acest transfer de contribuții, salariile nete vor crește mult mai încet decât anul trecut.
În al doilea rând și chiar mai important, consideră analiștii UniCredit, cota unică de impozitare ar putea fi înlocuită cu un sistem de taxare progresiv, cu cote mai mari pentru cei cu venituri medii și mari. Deficitul bugetar s-ar putea situa peste 3% din PIB în 2018 în cazul în care guvernul nu va majora impozitul pe venit pentru veniturile mari și nu va tăia din nou investițiile publice.
Mai mult, este posibil să fie nevoie ca programul anunțat de majorări ale salariilor și pensiilor să fie temperat pentru a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019. Între timp, este probabil ca deficitul bugetar structural să depășească 5% din PIB până la finalul anului următor, nivel atins ultima dată în 2008.
Raportul UniCredit constată că România este singura țară din Europa Centrală și de Est în care veniturile în creștere stimulează inflația mai mult decât prețurile locuințelor. Acestea din urmă cresc într-un ritm mai încet decât cel din regiune din cauza averii financiare a populației mai mici și a convergenței prețurilor locuințelor la plafonul de 72.500 euro din programul “Prima Casă”.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest preț maxim pentru care se acordă garanții de stat să oprească piața imobiliară din creștere. Chiar dacă volumul construcțiilor finalizate – comerciale, industriale, logistice și rezidențiale – ar putea avea o creștere de două cifre, avansul investițiilor fixe ar putea fi inferior celui din Europa Centrală din cauza unei ponderi mai mari a infrastructurii în totalul construcțiilor și a reducerii investițiilor publice în anii următori.
Creșterea dobânzilor, de neevitat. BNR nu poate preveni continuarea avansului pe piața interbancară
Producția industrială ar putea beneficia de cererea puternică din Uniunea Europeană (UE) și de pe piața internă, însă este probabil ca ritmul de creștere al exporturilor să rămână inferior celui al importurilor, din moment ce acestea din urmă acoperă mare parte din actualul salt al consumului intern. Deși banca centrală monitorizează atent creșterea creditelor de consum – în special cele acordate de creditori din afara sistemului bancar – aceasta nu a adoptat măsuri pentru a tempera creditarea gospodăriilor populației, care rămâne la un nivel redus ca pondere în PIB.
Banca Națională a României nu poate preveni o continuare a creșterii dobânzilor pe termen scurt, din cauza accelerării rapide a inflației. Inflația totală va părăsi intervalul țintit de 1,5-3,5% în T1 2018 și ar putea crește până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflația de bază (excluzând prețurile volatile și administrate) va depăși 4%.
Inflația ar putea reveni în intervalul țintit în trimestrul 4 din 2018, când creșterile mari de prețuri din T4 2017 – din cauza scumpirii alimentelor și a măsurilor fiscale – vor fi eliminate din baza de calcul. Anticipăm că inflația totală și cea de bază se vor situa în preajma nivelului de 3% în 2019.
BNR a efectuat prima majorare a dobânzii de politică monetară în data de 8 ianuarie 2018. Creșterea dobânzii de politică monetară cu încă un punct procentual ar alinia nivelul dobânzilor la cel al inflației estimate pentru 2019. Dacă banca centrală va majora dobânda mai puțin, presiunile de depreciere asupra leului ar putea reveni.
Dat fiind faptul că e posibil ca BNR să protejeze leul de deprecieri abrupte, dobânzile interbancare ar putea crește chiar dacă banca centrală majorează mai puțin dobânda de politica monetară. Astfel, alegerea BNR este între o ajustare controlată și una necontrolată a dobânzilor. Leul rămâne prea puternic, în pofida faptului că intervalul de tranzacționare pentru EURRON s-a mutat deasupra nivelului de 4,60. Nivelul de 4,70 ar putea fi atins dacă banca centrală nu va crește dobânda de politică monetară în lunile următoare.
Majorarea dobânzii de politică monetară pe măsură ce inflația crește ar putea limita volatilitatea cursului de schimb și ar asigura atractivitatea titlurilor de stat în monedă locală odată ce inflația va scădea spre 3%.
În pofida majorării deficitelor bugetar și al contului curent, economiștii UniCredit sunt de părere că România va rămâne în categoria țărilor recomandate pentru investiții deoarece datoria publică și cea externă rămân reduse. Creșterea rapidă a stocului datoriei - publice și externe – este implauzibilă, în opinia acestora, deoarece nevoia brută anuală de finanțare a guvernului rămâne sub 6% din PIB, în timp ce sectorul privat continuă să iși reducă datoria externă.
Amenințarea procedurii de deficit excesiv
Cele mai mari riscuri anticipate în Raport sunt două conflicte posibile cu Uniunea Europeană (UE), unul cauzat de politica fiscală laxă, iar al doilea cauzat de modificările legilor justiției adoptate de Parlament în decembrie 2017.
O nouă procedură de deficit excesiv ar putea fi inițiată în 2019, arată autorii analizei, apreciind că e posibil chiar ca lansarea ei să aibă loc anul acesta dacă deficitul conform standardelor europene (ESA) a depășit 3% din PIB în 2017.
Comisia Europeană a exprimat îngrijorări cu privire la majorarea deficitului structural al României și a solicitat guvernului ca până în luna aprilie să ia măsuri de ajustare structurală de cel puțin 0,8% din PIB pentru 2018.
Câteva legi aprobate spre finalul anului 2017 reduc independența justiției și îngreunează campania anticorupție, constată Raportul UniCredit. Acestea pot fi respinse de Președintele Klaus Iohannis o singură dată. Astfel, legile ar putea intra în vigoare până la jumătatea anului, în pofida faptului că au fost criticate de autoritățile europene și cele ale Statelor Unite ale Americii (SUA) și de organele judiciare din țară. Consiliul Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) a inițiat o anchetă care va fi finalizată în martie 2018.
Potrivit autorilor Raportului, reducerea independenței justiției ar putea deschide un nou conflict cu Comisia Europeană, riscul cel mare, amintit de economiștii UniCredit, fiind o procedură conform Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale țării.
