România se află în plin boom economic, având o creștere peste potențial, iar elanul s-ar putea păstra în anii 2018-2019, spune o analiză a OTP Bank. România mai are un răgaz să-și constituie rezerve care să atenueze impactul intrării în recesiune, iar economia este mai bine pregătită decât acum 10 ani pentru a face față unui șoc extern.
Economia României prezintă semne de supraîncălzire, iar unii indicatori macroeconomici s-au deteriorat în ultimele trimestre. Înseamnă că vine criza? Un răspuns la o întrebare care vine tot mai des din piață îl încearcă o analiză a OTP Bank ce compară punctul în care economia națională se afla în 2008 cu cel de acum.
Chiar dacă multe dintre elemente sunt asemănătoare, vestea bună este că dezechilibrele economice nu numai că nu sunt la fel de adânci, dar sunt și mai ușor de finanțat, iar România ar mai putea avea un răgaz de cel puțin 2 ani până la venirea recesiunii, astfel încât să-și constituie rezervele necesare traversării unei veritabile ierni economice.
După etapa de ajustări fiscal-bugetare care a reechilibrat indicatorii economici, creșterea Produsului Intern Brut s-a reluat mai întâi pe baza exporturilor, pentru ca din anul 2014 impulsul să fie preluat de cererea internă. „Încrederea a revenit în economie și implicit s-a refăcut și cererea internă, spune Csaba Bálint, analist macroeconomic la OTP Bank România, autorul analizei.
Creșterea consumului nu este o problemă în sine, având în vedere că acesta este susținut mai degrabă din resursele proprii ale gospodăriilor populației și firmelor decât pe credit. Totuși, există un decalaj între dinamica pe care o are consumul și investiții. Astfel, dacă populația consumă acum mai mult cu 27% decât în anul 2008, în schimb formarea brută de capital fix este cu 30% mai mică decât cea de acum 10 ani.
Creșterea a fost accelerată de măsurile prociclice fiscal-salariale ale statului. Tăierile taxei pe valoarea adăugată, majorările succesive ale salariului minim și ale câștigurilor în sectorul bugetar au alimentat cerrea internă. Masa salarială a avut momente în care creșterea reală anualizată a fost și de 20%.
În prezent, spune Bálint, există puțin spațiu fiscal pentru a imprima un nou impuls economiei, dar aceasta poate primi noi motoare de creștere. Recent, agricultura a avut un aport în creștere, sectorul beneficiind de un climat favorabil, urmare a unor schimbări structurale, respectiv investiții directe, implicarea băncilor în finanțarea produselor, absorbție de fonduri europene. „Productivitatea în agricultură crește și va crește în continuare”, afirmă economistul de la OTP.
În perioada următoare, economia ar putea fi tractată de economiile din zona euro, care tocmai trec într-o față de creștere mai accelerată. Majorarea cererii în industrie la nivel etern surprinde această dinamică, așa cum se vede pe graficul de mai jos.
Economia națională este de așteptat să piardă din stimulentele monetare. Inflația în creștere și îngrijorările față de supraîncălzirea economiei ar urma să determine un climat de majorare a dobânzilor, cu efecte asupra consumului urmare a creșterii ratelor bancare pentru gospodăriile populației împrumutate. „Nu se poate evita o majorare a dobânzilor, dar aceasta este o nornalizare”, zice Bálint. Scenariile avansate indică o majorare cu 10-20% a ratelor lunare pentru creditele contractate de debitori. Acesta este și motivul pentru care este de așteptat ca ridicările de dobândă să fie graduale. „Nu cred că majorările vor fi foarte agresive”, a spus analistul de la OTP Bank.
Deficitul de cont curent s-a adâncit, însă acesta numai că este departe de vârful din anul 2008, dar este și mai ușor de finanțat. În măsura în care absorbția fondurilor europene – unde sumele atrase nu se adaugă la datorie – își va reveni, este de așteptat ca aceasta să se reflecte pozitiv asupra deficitelor. Fondurile europene ar urma să reprezinte 2% din produsul intern brut, iar investițiile străine alte 2,5% din PIB.
Gospodăriile populației au fost mai prudente decât în ciclul economic precedent, ceea ce imprimă un plus de robustețe economiei actuale.
Deficitul bugetar a tins să se adâncească spre pragul maxim de 3% admis de Uniunea Europeană, în urma măsurilor fiscal-bugetare agresive. „Să nu ne speriem”, spune Bálint care afirmă că și la un nivel de 5% ar fi finanțabil. „Nu e de dorit”, avertizează totuși acesta. El recomandă ca din creșterea economică viitoare să fie constituite rezerve care să atenueze șocul din etapa în care economia românească va intra în recesiune.
