Analiștii UniCredit Bank consideră că noul guvern român a făcut un viraj anti-european prin programul economic. Mai mult, potențialele taxe sectoriale, cum ar fi cele pe în comerț și bănci, precum și limitarea marjelor comercianților la alimente sunt măsuri copiate de la guvernul Orban și ar putea avea efecte adverse precum în Ungaria: creșterea altor prețuri și penurie.
Potențialele taxe sectoriale și reducerea adaosului comercial la alimente sunt măsuri preluate din manualul guvernului ungar, arată analiza semnată de Dan Bucșa (economist șef pentru regiunea Europei Centrale și de Est) și Mihai Jugravu (economist UniCredit România).
”Guvernul României încearcă, de asemenea, să-i convingă pe comercianții cu amănuntul să limiteze unele prețuri la alimente, și amenință, în același timp, că va impune o taxă retailerilor. Autoritățile nu par să fi fost descurajate de penuria de alimente cauzată de plafonarea prețurilor din Ungaria. O întoarcere a cozilor la mâncare ca în epoca comunistă ar fi foarte nepopulară într-un an electoral”, arată raportul trimestrial al băncii italiene.
Guvernul de la Budapesta a renunțat la plafoanele de preț, care nu au reușit să stabilizeze inflația și așteptările inflaționiste, și a anunțat, în schimb, un program de reduceri obligatorii aplicate de supermarketuri la 20 de categorii de prețuri la alimente, notează economiștii UniCredit.
La București, executivul român a anunțat plafonarea la 20% a adaosului comercial al procesatorilor și comercianților, în timp ce cota practicată pe întreg lanțul de distribuție va fi de 5%, măsură valabilă pentru 14 tipuri de produse.
”Această măsură nu pare necesară (impulsul prețurilor alimentelor încetinește) și ar putea avea repercusiuni la fel ca în Ungaria – prin creșterea așteptărilor inflaționiste și a prețurilor bunurilor de substituție și prin crearea penuriei”, adaugă analiștii.
UniCredit vede inflația la 7,3% la finele anului și în jurul a 6% la sfârșitul lui 2024, în scădere de la 16,4% în 2022. Politica fiscală rămâne cel mai mare risc la adresa procesului de dezinflație, consideră analiștii.
Economiștii notează că programul economic al PSD-PNL se referă la români ca la ”sclavii moderni ai Europei”, slogan inspirat din manualul partidului eurosceptic, naționalist și populist AUR.
“Credem că acest viraj anti-european este legat de o supraveghere mai strictă privind statul de drept și criteriile de accesare a fondurilor UE. De asemenea, se explică și prin eforturile de a atrage votanții mai săraci, care au fost cel mai grav afectați de pandemie și de creșterea prețurilor în ultimii doi ani. Acești alegători tind să fie mai eurosceptici. În opinia noastră, naționalismul și euroscepticismul nu sunt compatibile cu o creștere economică mai mare în Europa Centrală și de Est dacă conduc la izolaționism și denigrează investitorii străini”, arată autorii raportului.
Mulți analiști se așteaptă ca alianța de guvernare să se rupă înainte de alegeri, însă analiștii UniCredit consideră că intrările mari de bani de la UE și marjele din sondajele de opinie ar trebui să țină ambele partide interesate de guvernare. PNL este atât în urma PSD, cât și a AUR.
Gaură la buget. Taxe noi, scutiri eliminate
UniCredit notează că guvernul trebuie să facă mai multe reforme pentru a debloca tranșa de 3,2 miliarde de euro din PNRR. ”Cel mai controversat punct este reforma pensiilor”, notează analiștii, care adaugă că executivul a ales să pună un impozit de 15% în loc să lege pensiile speciale de contribuții.
La 5 luni în 2023 deficitul a ajuns la 2,3% din PIB, față de 1,5% în aceeași perioadă din 2022. Guvernul a inclus venituri similare în bugetul din acest an cu cele din anul trecut venite din sectorul energetic, când prețurile au fost mai mari. S-a ajuns astfel la o gaură de 20 de miliarde de lei.
“Este așteptată o creștere salarială de două cifre pentru angajații din sectorul public în acest an și anul viitor, dar observăm un risc în creștere al impozitelor sectoriale, în special în cazul comerțului cu amănuntul și al băncilor. Scutirile fiscale pentru IT, construcții și agricultură ar putea fi eliminate la 1 septembrie”, arată analiza UniCredit.
Analiștii citați se așteaptă la reluarea procedurii de deficit excesiv la începutul anului viitor, în condițiile în care țintele asumate cu Comisia Europeană vor fi depășite: deficitul bugetar ar urma să ajungă la 5,2% din PIB în acest an (față de o țintă de 4,4%) și la 4,7% în 2023 (când ar trebui să scadă la sub 3%), pe fondul cheltuielilor de dinainte de alegeri.
Creștere peste regiune
Analiștii UniCredit estimează că economia va crește cu 3% în 2023 și cu 4% în 2024, cel mai rapid ritm din regiune, pe fondul unei dinamici a consumului mai mare, dar și a creșterii investițiilor publice și cheltuielilor preelectorale.
Deficitul de cont curent ar urma să scadă de la 9,3% în 2022 la 6% din PIB în acest an și la 5% în următorul, când ar putea fi acoperit în totalitate din intrările de investiții străine directe și fonduri europene, în timp ce în acest an este încă nevoie de împrumuturi externe.
