Economia României este preconizată să crească cu 0,7% în acest an, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în primăvară, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei, publicate luni.
Pentru 2026, Comisia estimează o creștere de 1,1%, de asemenea revizuită la jumătate, de la o creștere de 2,2% anticipată anterior.
Deficitul bugetar este așteptat să se reducă de la 9,3% din PIB în 2024 la 8,4% din PIB în 2025 și la 6,2% din PIB în 2026, pe fondul măsurilor de ajustare fiscală.
“Se preconizează că avansul PIB-ului real al României va rămâne scăzut, la 0,7% în 2025 și la 1,1% în 2026, deoarece consolidarea fiscală necesară frânează consumul privat și public, consum afectat, la rândul său, de o creștere bruscă a inflației.
Cu toate acestea, economia continuă să crească, datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a unei accelerări a cheltuielilor finanțate prin programul de redresare și reziliență (PRR) și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete”, transmite Comisia.
Comisia notează că incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, în timp ce adoptarea pachetelor de consolidare fiscală din timpul verii este preconizată să reducă în continuare venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă.
“Se așteaptă ca o redresare moderată a formării brute de capital fix și exporturile rezistente să sprijine economia”, se arată în raportul Comisiei.
În 2027, creșterea economiei românești este preconizată să accelereze la peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale încetinește.
Piața muncii este așteptată să se răcească, în timp ce încetinirea consumului privat, în combinație cu exporturile rezistente, ar trebui să reducă treptat deficitul extern al României, potrivit Comisiei.
“Scăderea consumului privat ar trebui, de asemenea, să limiteze puternic creșterea importurilor, în timp ce exporturile sunt pregătite să-și continue tendința pozitivă, pe măsură ce creșterea salariilor încetinește în continuare, rezultând o contribuție pozitivă la creșterea exporturilor nete”, se arată în raport.
Piața muncii se răcește, creșterea salariilor se temperează
În 2025, ocuparea forței de muncă a început să scadă, din cauza activității economice mai slabe, ceea ce a dus la o creștere treptată a ratei șomajului. Totuși, afluxul de lucrători străini a continuat, indicând o cerere robustă de forță de muncă în unele sectoare, precum construcțiile și serviciile.
Se preconizează că rata șomajului va crește ușor peste 6% în 2025 și va scădea treptat la 5,6% în 2026 și 2027.
“Înghețarea salariilor din sectorul public și temperarea celor din sectorul privat în 2025 și 2026 vor încetini puternic creșterea salariului nominal, care va deveni negativă în termeni reali. După creșteri mari, este probabil ca temperarea creșterii salariilor să sprijine competitivitatea externă”, potrivit Comisiei.
Inflația accelerează din nou
După ce a scăzut la 5,8% în 2024, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a accelerat în al treilea trimestru din acest an.
“Eliminarea, în iulie, a plafonării prețurilor la energia electrică pentru gospodării, împreună cu creșterea TVA și a accizelor, au împins inflația IAPC la 8,6% în septembrie. Se preconizează că inflația IAPC medie va accelera la 6,7% în 2025, înainte de a coborî sub 6% în 2026, în concordanță cu consumul privat slab și efectele de bază dezinflaționiste puternice”, potrivit Comisiei, care notează că eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale în martie 2026 va încetini, probabil, procesul dezinflaționist.
În mod similar, se așteaptă ca intrarea în funcțiune a ETS2 (noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii - n.r.), dacă nu este amânată, să alimenteze presiunile inflaționiste în 2027.
Deficitul bugetar se reduce treptat
După ce a atins un vârf de 9,3% din PIB în 2024, determinat, în principal, de creșterea rapidă a cheltuielilor, deficitul bugetar este proiectat să scadă cu peste 3 puncte procentuale și să ajungă la 5,9% din PIB în 2027.
Scăderea preconizată reflectă adoptarea mai multor pachete de măsuri de consolidare fiscală începând cu finele anului 2024, care vor afecta negativ creșterea economiei în 2025 și 2026.
Cheltuielile pentru apărare sunt proiectate să crească treptat de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% din PIB în 2027.
Datoria publică este estimată să crească de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, pe fondul deficitelor primare guvernamentale ridicate și al creșterii cheltuielilor preconizate cu plățile dobânzilor.
