Economia a crescut în primul trimestru din 2022 cu 5,2% în termeni trimestriali (comparativ cu trimestrul al patrulea al anului trecut) și cu 6,5% în termeni anuali (comparativ cu primul trimestru din 2021), arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică. Datele au fost recalculate și depășesc astfel cu mult așteptările analiștilor.
Datele au fost recalculate pentru ultimul trimestru al anului trecut la o creștere secvențială (față de trimestrul al treilea) de 1%, de la o scădere de 0,1% cât estima până de curând Statistica, în timp ce dinamica raportată la T4 2020 a rămas la 2,4% pe serie brută, în comprimare de la 6,9% în trimestrul al treilea..
Față de un avans de 0,4% în T3 al anului trecut a fost recalculată acum o scădere de 2,9%, dar cu o creștere mai amplă în T2, de la 1,6% anterior la 3,3%. Pe tot anul trecut, creșterea economică a fost de 5,9% (rămasă neschimbată după revizuire), față de o scădere de 3,7% în 2020, anul cel mai greu al pandemiei COVID 19, respectiv un avans de 4,2% în 2019.
Banca Comercială Română anticipa pentru primul trimestru din acest an o scădere de 0,1% a economiei față de trimestrul al patrulea și un avans de 2,4% în termeni anuali, în timp ce sondajul printre analiști realizat de Refinitiv arăta o creștere de 2,2%. ING Bank se aștepta la o creștere trimestrială de 0,2% și de 2,1% în termeni anuali, potrivit celor mai recente estimări.
Banca Națională a României anticipa o creștere trimestrială moderată pentru primul trimestru.
Detaliile evoluției economice vor fi publicate în comunicatul din 8 iunie, cifrele de azi fiind o estimare semnal generală, care este posibil să fie revizuită. ”Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată”, arată Statistica.
Banca centrală remarcă creșterea producției industriale în ianuarie și februarie, în special a celei prelucrătoare, și redresarea cererii externe, peste care s-a suprapus creșterea lucrărilor de construcții și a numărului de autorizații emise.
”În luna martie 2022, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, a avut loc o deteriorare notabilă a conjuncturii, implicit și a perspectivelor privind evoluția economiei (imagine sugerată de o suită de indicatori cu frecvență ridicată privind activitatea economică internă și externă)”, arată BNR în raportul de inflație din mai.
Producția industrială a scăzut în martie, pe fondul căderii sectorului manufacturier, dar pe ansamblul primului trimestru creșterea secvențială s-a îmbunătățit la 2,5%, față de 1,3% în trimestrul al patrulea al anului trecut, ceea ce indica în opinia analiștilor BCR spre o creștere secvențială a PIB.
Autorizațiile de construire au crescut cu 2,7% în trimestrul I față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce în perioada ianuarie-februarie volumul lucrărilor a crescut cu 8,4% pe serie brută (5,9% pe net).
În ceea ce privește cererea, banca centrală estima o deteriorare a puterii de cumpărare ca urmare a inflației, dar pe de altă parte o susținere a cheltuielilor ca urmare a relaxării și apoi a eliminării restricțiilor de distanțare socială. Și afluxul de refugiați ucraineni era estimat ca fiind cu impact pozitiv în ceea ce privește achiziția produselor de bază.
Cifra de afaceri din comerț a crescut cu 5,5% pe serie brută (8% pe net) în primul trimestru din acest an comparativ cu perioada similară a anului trecut, mai ales pe fondul creșterii vânzărilor de produse nealimentare și de carburanți. Comparativ cu anul trecut s-a manifestat un efect de bază ca urmare a ridicării restricțiilor pentru afaceri și populație.
Spre deosebire de evoluțiile de la nivel european, încrederea managerilor în economia României a continuat să crească și în aprilie, pentru a treia lună consecutivă (ultimele două au fost marcate de războiul din Ucraina), pe fondul creșterii încrederii în servicii și industrie. BNR se aștepta ca această evoluție să fi contribuit la creșterea economică.
În trimestrul al doilea, BNR se așteaptă la o relativă stagnare a PIB, pe fondul creșterii prețurilor și a incertitudinii amplificate, evoluții care se manifestă prin scăderea consumului și investițiilor, precum și de o scădere a fluxurilor comerciale internaționale.
”Astfel, după avansul notabil înregistrat pe ansamblul anului trecut, creșterea economică din acest an este proiectată a încetini considerabil. Traiectoria acesteia continuă apoi cu un ritm apropiat de cel al PIB potențial, fiind previzibilă, pentru anul 2023, o relativă redresare a dinamicii economiei. În structură, creșterea medie anuală a PIB este proiectată să rămână imprimată de cea a consumului gospodăriilor populației, la care se adaugă, începând cu anul următor, contribuția formării brute de capital fix”, arată BNR.
Industria și comerțul (inclusiv transportul și depozitarea) contribuie fiecare cu câte o cincime la formarea PIB, fiind cele mai importante categorii de resurse. Construcțiile, IT&C, tranzacțiile imobiliare și serviciile pentru afaceri au o contribuție de câte 6-7 puncte procentuale la formarea PIB. Sectorul public are o contribuție de aproape 14% și impozitele nete reprezintă încă circa 10%.
După utilizări, consumul reprezintă aproape 80% din PIB (70% populație, 10% stat), investițiile aproape 25%, variația stocurilor circa 2%, în timp ce exportul nete este negativ la circa 6% - ratele sunt rotunjite.
Pentru întregul an estimarea de creștere a BCR este de 2,8% (sub media regiunii de 3%), în timp ce cea a ING este de 2,3%, cu riscurile ca evoluția să fie mai slabă. Comisia de prognoză a revizuit recent de la 4,3% la 2,9% creșterea economică pentru acest an. Pentru anul viitor Erste estimează o accelerare a creșterii economice la 5,7%, cea mai ridicată rată din regiune, în timp ce estimarea ING este de 4,5%, de asemenea cea mai ridicată dintre țările ECE.
