Banca Națională a României a menținut neschimbată rata cheie la 7% pe an, în linie cu așteptările analiștilor.
Banca centrală menționează incertitudinile mari care planează asupra inflației de anul viitor, în condițiile modificărilor fiscal-bugetare recent adoptate, care cele mai multe vor intra în vigoare de la 1 ianuarie.
BNR se așteaptă ca rata inflației să continue să scadă până la finele anului curent, în linie cu prognoza din august, în principal sub influența efectelor statistice de bază și a scăderii cotațiilor unor mărfuri, precum și în condițiile recoltei bogate pe plan intern și ale plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Rata inflației a coborât de la 10,3% în iunie la 9,4% în iulie și august, pe fondul decelerării scumpirilor la alimente și a temperării creșterilor de prețuri la energie, în timp ce combustibilii și medicamentele s-au scumpit. Și inflația de bază a scăzut de la 13,5% la 12%. Pentru finele anului, cea mai recentă prognoză a BNR arată o scădere a inflației la 7,5%.
Problemele la adresa perspectivei inflației vin de la începutul anului viitor, când ar trebui să intre în vigoare majorările de accize și impozite, inclusiv introducerea unui nou impozit pe cifra de afaceri ale companiilor cu rulaje de peste 50 de milioane de euro.
„Dincolo de finele anului curent, incertitudini și riscuri majore la adresa perspectivei inflației decurg însă din configurația pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum și din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, de natură să exercite efecte inflaționiste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp”, arată BNR.
Prognoza din august a BNR arată inflația la 4,4% la finele lui 2024, în continuare în afara țintei de maximum 3,5%.
Banca centrală mai menționează ca riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, războiul din Ucraina și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, precum și faptul că absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte.
„Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional”, arată BNR.
BNR menționează încetinirea dinamicii economice în termeni anuali în trimestrul al doilea la 1,1%, față de 2,4% în trimestrul precedent, pe fondul încetinirii consumului, în timp ce investițiile au fost în creștere și exportul net a fost pozitiv.
„Cele mai recente date și analize indică o creștere mai modestă a economiei în trimestrul III comparativ cu previziunile precedente și în decelerare față de trimestrul anterior, implicând totuși o relativă redresare a avansului în termeni anuali al PIB, sub influența unui efect de bază”, arată BNR.
BNR menționează încetinirea vânzărilor cu amănuntul și a serviciilor prestate populației în prima lună a trimestrului al treilea, în timp ce industria a continuat să scadă în termeni anuali. Pe de altă parte, activitatea din construcții a accelerat.
Analiștii băncilor comerciale au redus recent estimările privind dinamica economică atât în acest an, cât și pentru următorul, după datele dezamăgitoare publicate de Statistică.
Deși exporturile au crescut peste importuri și deficitul comercial s-a temperat, deficitul de cont curent nu scade la fel de repede precum în lunile din prima parte a anului, în condițiile în care balanța primară continuă să se deterioreze, notează banca centrală.
BNR constată și o evoluție mixtă în piața muncii. Efectivul salariaților și-a încetinit creșterea în iunie-iulie și rata șomajului BIM a rămas constantă în iunie-august, în timp ce costurile unitare cu forța de muncă au scăzut ușor în prima lună din trimestrul al treilea în industrie, „dar de la nivelul deosebit de înalt atins pe ansamblul trimestrului II”.
Totodată, companiile și-au redus vizibil intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp în august-septembrie, însă de la valori apropiate de maxime istorice, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit în trimestrul III, pe seama evoluțiilor din industrie și servicii, mai arată BNR.
Banca centrală mai notează creșterea randamentelor la titlurile de stat, pe fondul răspunsului piețelor regionale la deciziile Fed, precum și creșterea cursului de schimb în prima jumătate a lunii septembrie.
În piața interbancară, cotațiile și-au întrerupt scăderea începând cu mijlocul lunii august, iar creditul a continuat să încetinească până la o dinamică anuală de 5,5% în august, față de 6,4% în iunie, pe fondul scăderii componentei în lei.
BNR a modificat rata cheie ultima oară în ianuarie, când a crescut-o cu 25 de puncte de bază. Începând cu toamna anului trecut în piață există un excedent mare de lichiditate, ceea ce face ca rata relevantă să fie cea la facilitatea de depozit, aflată la 6% pe an, și în jurul căreia s-au aliniat dobânzile la tranzacțiile interbancare.
BNR menționează că pentru deciziile sale sunt relevante și politicile BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune. În ultimele două luni, Banca centrală a Poloniei a redus rata cheie cu 1 punct procentual (0,75 pp în septembrie și 0,25 pp în octombrie) până la 5,75% pe an.
Următoarea ședință a BNR va avea loc pe 8 noiembrie, când va fi adoptat și noul raport de inflație și prognoza va fi actualizată.
