Banca Națională a României a majorat de la 4,1% la 5,6% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 3% la 3,4% estimarea pentru anul viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu indică creșterile de prețuri din energie drept principale responsabile pentru estimarea mai ridicată și admite că cifrele nu arată “chiar frumos”.
Scumpirea energiei electrice, a combustibililor și a gazelor naturale reprezintă aproape 3 puncte procentuale din inflația de 5,6% la finele anului, arată Isărescu.
Guvernatorul arată că rata inflației va fi de 5% în iulie - datele vor fi publicate în aceeastă săptămână - față de 3,9% în iunie.
“Prognoza nu arată chiar frumos. După acest vârf, care e deja în prezent, inflația care va fi anunțată peste două zile... după mine va depăși sau va fi în jur de 5%... mai degrabă vedem o temperare a creșterilor de preț. Efortul nostru e să menținem inflația la 5-5,5% până la finele anului, pentru că din ianuarie va scădea la 4,5%, datorită efectului de bază. Creșterile de prețuri din toamnă nu vor fi foarte mari”, spune Isărescu.
Guvernatorul spune că prognoza BNR este însă rezonabilă în contextul în care inflația a crescut peste tot în lume – în SUA a depășit 5%, e peste 3% în Germania sau peste 5% în Polonia.
“Trebuie acționat ca creșterile de prețuri de administrate să nu se ducă în runda a doua. Cam jumătate din inflație vine din prețuri administrate. Nu poți să te bați cu majorarea prețului la electricitate mărind rata de politică monetară”, adaugă Isărescu.
Materiile prime s-au scumpit la nivel global, s-a scumpit mai ales prețul energiei, au crescut și prețurile transportului naval, în timp ce piața are dificultăți de aprovizionare în unele zone, ca efect al pandemiei.
Economia românească a trecut la o poziție de exces de cerere, mult mai rapid decât era așteptat, astfel că în plan intern există, de asemenea, factori care împing prețurile în sus, câtă vreme potențialul economiei este limitat, explică Isărescu.
Și inflația de bază, care exclude prețurile volatile, administrate și pe cele la energie, ar urma să fie mai ridicată decât era anticipat anterior și să ajungă la 3,4% în decembrie 2021 și decembrie 2022, față de 2,8%, respectiv 3% în prognoza anterioară.
Banca centrală a început ciclul de întărire a politicii monetare prin renunțarea la achizițiile de titluri de stat și prin sterilizarea lichidității în exces din piața monetară, spune Isărescu. “Ciclul de scădere a dobânzilor în România s-a oprit”.
Guvernatorul nu a dorit să se pronunțe asupra posibilității unei majorări a ratei cheie în acest an – recent menținută la 1,25%, un nivel minim istoric.
“Să vedem ce se întâmplă în lume. Suntem foarte dependenți de ce se întâmplă în lume”, arată Isărescu.
