Banca Națională a României a păstrat neschimbate dobânzile, pentru a doua ședință la rând, mișcare anticipată pe larg de analiștii bancari. BNR vede o inflație în creștere în perioada următoare și o amânare a momentului în care aceasta va reveni în țintă.
BNR a menținut la 6,5% rata dobânzii de politică monetară și la 5,5% rata facilității de depozit, respectiv la 7,5% rata facilității Lombard.
Inflația va fi (din nou) peste așteptări
Banca centrală a revizuit și prognoza de inflație. Noile date vor fi dezvăluite cu ocazia prezentării noului raport trimestrial de inflație. Totuși, BNR arată că se așteaptă la o inflație mai ridicată decât anticipa până acum în perioada următoare. La finele lunii septembrie, rata inflației era de 4,6% pe an, cu 0,4 puncte procentuale peste prognoza BNR din august. La finele anului, inflația ar fi trebuit să coboare la 4%, nivel considerat acum prea ambițios de către BNR.
„Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar și al secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei”, arată banca centrală.
Mai mult, BNR arată că momentul în care inflația va intra în ținta de 1,5-3,5% se amână din nou – prognoza din august arăta că acel moment va fi undeva în trimestrul al treilea din 2025, însă acum data se mută în 2026.
„Totodată, rata anuală a inflației își va relua ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei.
Descreșterea va continua să fie antrenată de efecte de bază dezinflaționiste, cărora li vor alătura influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, dar și din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare”, arată BNR.
Riscurile fiscale, cap de afiș
Banca centrală avertizează din nou cu privire la riscurile provenite din situația fiscală. Așa cum anticipau analiștii, inflația peste prognoză și derapajul fiscal sunt motivele pentru care BNR va opta să amâne tăierile de dobânzi, deși economia are o dinamică modestă.
„Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare. O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice”, notează BNR.
La 10 luni, deficitul bugetar a ajuns la 6,2% din PIB, din nou în creștere abruptă față de luna precedentă, și riscă să depășească nu numai ținta din rectificarea bugetară, de 6,9% pe an, ci și pe cea care ar face parte din discuțiile cu Comisia Europeană, de 7,9% pe an.
Creștere economică mai „modestă”
BNR notează creșterea economică anuală de 0,9% în trimestrul al doilea, în ușoară accelerare de la 0,5% în trimestrul precedent, pe seama creșterii consumului populației, în timp ce investițiile au încetinit. Tot în termeni anuali, BNR se așteaptă la o accelerarea a creșterii economice în a doua parte a anului, dar mai modest decât s-a previzionat.
Din datele cu frecvență ridicată, BNR menționează creșterea ridicată a vânzărilor cu amănuntul, în timp ce producția industrială a scăzut în termeni anuali, la fel cum s-a întâmplat și cu sectorul construcțiilor.
BNR sugerează că piața muncii se răcește, dar salariile tot cresc
În piața muncii, BNR remarcă creșterile mai mici ale efectivelor salariaților în vară și stagnarea din august, precum și creșterea ratei șomajului de la 5,2% la 5,5% în trimestrul al treilea. Totodată, sondajele de specialitate indică o scădere pronunțată a intențiilor de angajare pe orizonul foarte scurt de timp în trimestrul 3, deși acestea s-au stabilizat în octombrie, când de asemenea firmele au raportat o accelerare a deficitului de forță de muncă. Totodată, BNR notează accelerarea creșterilor salariale la aproape 17%.
Banca centrală a arătat de-a lungul timpului că piața muncii, în condițiile unui șomaj redus și a creșterilor mari de salarii, reprezintă un factor inflaționist. O răcire a acesteia ar da mai multe motive BNR să taie din dobânzi.
Niciun comentariu despre creditare
Un alt factor important pentru politica monetară este dinamica creditării, care a continuat să accelereze în septembrie, la 8,4% pe an, față de 7,7% în luna precedentă, în principal pe seama împrumuturilor în lei. BNR nu face comentarii cu privire la dinamica creditului, mulțumindu-se cu prezentarea datelor statistice.
Deosebit de ridicată a fost în acest an dinamica creditului nou de consum, care a bătut toate recordurile post-criza financiară.
Știre în curs de actualizare...
