Banca Națională a României a majorat dobânda cheie cu 0,75 puncte procentuale la 3,75%, cea mai rapidă creștere într-o singură ședință de după februarie 2008. Banca centrală notează deteriorarea așteptărilor privind inflația, pe fondul șocurilor pe partea de ofertă.
Unii analiști estimau că BNR ar putea urca și mai mult rata cheie, în condițiile inflației care a sărit de 10,2% în martie, față de 8,5% în februarie și 8,2% la finele anului trecut, dar și ca urmare a deciziilor celorlalte bănci centrale din regiune, care au venit cu creșteri mai ample de dobândă în ultimele trimestre. Este cel mai mare pas de creștere după februarie 2008, când BNR majora dobânda de la 8% la 9%. Sondajul Bloomberg arăta o mediană a estimărilor de creștere cu 0,5 puncte procentuale, egală cu cea de la ședința din aprilie.
Chiar și la noul nivel de 3,75%, care este cel mai ridicat de după ianuarie 2014, dobânda BNR rămâne sub cea din Polonia (5,25%), Cehia (5,75%) sau Ungaria (5,4%).
Rata creditului Lombard, considerată principala rată de intervenție în perioadele cu deficit de lichiditate, a fost majorată de asemenea cu 0,75 puncte procentuale la 4,75%, în timp ce rata facilității de depozit a crescut de la 2% la 2,75%.
Miercuri vor fi publicate noile date de inflație pentru luna aprilie. Analiștii așteaptă o creștere a inflației la 10,9%. Datele recente din regiune au arătat și mai rău în unele țări – în Cehia rata anuală a crescut de la 12,7% la 14,2% și în Ungaria de la 8,5% la 9,5%, în timp ce în Polonia rata a ajuns de la 11% la 12,3%.
”Prognoza actualizată evidențiază o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaște o amplă revizuire suplimentară în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei”, arată BNR.
Inflația este așteptată să accelereze în trimestrul al doilea și apoi să scadă doar gradual în următoarele patru trimestre, și mai accelerat ulterior, pe fondul unui efect de bază și al restrângerii excedentului de creștere – adică a unei dinamici mai scăzute a economiei. Inflația ar urma să revină la un nivel de o singură cifră abia în aprilie-iunie 2023.
Sursa suplimentară de inflație vine din scumpirea peste așteptări ale alimentelor procesate, combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice. BNR notează că impact inflaționist va fi însă atenuat substanțial până în martie 2023 de schemele de plafonare a prețurilor la energie, dar că va fi vizibil puternic în rata inflației ulterior.
BNR notează reaccelerarea creșterii economice în primul trimestru și apoi o cvasi-stagnare în trimestrul al doilea, pe fondul războiului din Ucraina și a sancțiunilor asociate.
”Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei amplifică însă considerabil și incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele potențial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin afectarea economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”, arată BNR.
BNR notează că relevante pentru deciziile sale sunt și deciziile BCE și Fed, precum și cele ale băncilor centrale din regiune – ultimele n-au mai fost menționate în ultimele comunicate ale BNR.
BNR notează și creșterea relativ alertă a dobânzilor din piața interbancară în ultima perioadă, pe care o pune pe seama impusului majorării ratei cheie și a deficitului de lichiditate, precum și creșterea randamentelor la titlurile de stat, ca efect al deteriorării sentimentului investitorilor față de regiune, în contextul războiului, precum și a așteptărilor privind creșterea mai alertă a ratei dobânzii de către Rezerva Federală a SUA.
Deficitul de cont curent este din nou menționat printre preocupările băncii centrale (acesta a crescut de la 5% din PIB în 2020 la 7% în 2021). Pe partea de incertitudini și riscuri este menționată politica fiscală, având în vedere procedura de deficit excesiv și tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare, ”într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, marcată puternic de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite”.
Noul raport asupra inflației, cu noile prognoze, va fi publicat pe 12 martie, când BNR va susține și o conferință de presă, după o pauză de 9 luni. Următoarea ședință de politică monetară este în iulie, însă celelalte bănci centrale din regiune au ședințe și în iunie.
