Banca Națională a României a majorat astăzi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, în contextul în care analiștii erau împărțiți cu privire la decizia de astăzi, unii anticipând o menținere a ratei. Rata Lombard a fost și ea majorată, la 8% pe an. BNR se așteaptă ca inflația să revină la o singură cifră din trimestrul al treilea.
Decizia BNR vine în condițiile în care inflația a depășit așteptările și a urcat din nou în noiembrie, la 16,8% pe an, de la 16,3% în octombrie, în timp ce prognoza actualizată a băncii centrale era pentru o rată de 16,3% la finele lui 2022.
Este a 11 majorare la rând a ratei de politică monetară (9 creșteri fiind aplicate anul trecut), care a plecat de la nivelul pandemic de 1,25%, și ar putea fi și ultima din actualul ciclu, dacă inflația va intra pe traiectoria descendentă anticipată de banca centrală.
Dobânda BNR a trecut peste nivelul de 6,75% pe an practicat de Banca Națională a Poloniei, unde inflația a coborât la 16,6% pe an în decembrie de la 17,5% pe an în noiembrie, și a ajuns la cel al Cehei, unde inflația era de 16,2% pe an în noiembrie, iar în Ungaria, rata la depozitele overnight (principala dobândă din piață) este la 18%, la o inflație de 22,5% în noiembrie.
Piața monetară de la București este pe un exces amplu de lichiditate, de 10,9 miliarde de lei în decembrie, dublu față de luna precedentă, ceea ce a tras în jos dobânzile, astfel că unii analiști argumentau că o majorare a ratei cheie ar fi fost în contradicție cu evoluțiile din piață.
De altfel, BNR a renunțat, în comunicatul de presă, la referirea privind controlul ”strict” al lichidității.
BNR se așteaptă ca inflația să scadă în primul trimestru din acest an, în linie cu prognoza din noiembrie (15% pe an în martie), dar mai apoi să se reducă semnificativ mai alert, până la o singură cifră din trimestrul al treilea, pe fondul prelungirii schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie până în martie 2025. La momentul realizării raportului de inflație, schema nu fusese încă adoptată, dar guvernatorul Isărescu a prezentat o proiecție alternativă care dădea inflația la 7,2% în decembrie 2023, față de prognoza oficială de 11,2%.
Banca centrală arată că inflația anuală va scădea pe termen scurt ca urmare a unui efect de bază venit din prețurile la energie și combustibili, care au crescut puternic la începutul anului trecut, dar și ca urmare a ieftinirii petrolului din ultimele luni.
”Balanța riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflației este relativ echilibrată, date fiind evoluțiile recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și cele ale determinanților majori ai acestora”, arată BNR.
Banca centrală menționează creșterea economică (de 1,3% față de T2) peste așteptări din trimestrul al treilea, ceea ce ”face probabilă o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar așteptărilor”. Pe de altă parte, BNR se așteaptă la o încetinire semnificativă a creșterii economiei în trimestrul 4, ”sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, implicând o creștere totuși robustă a PIB față de aceeași perioadă a anului 2021, pe fondul unui efect de bază”.
BNR mai menționează și tendința de apreciere a leului din noiembrie și decembrie și scăderea randamentelor la titlurile de stat pe fondul îmbunătățirii sentimentului investitorilor, dar și reducerea dobânzilor interbancare, pe fondul excesului de lichiditate.
Dinamica creditului a continuat să scadă în toamna anului trecut, mai ales pe componenta în lei, mai scumpă, în timp ce împrumuturile în valută, destinate aproape exclusiv firmelor, au accelerat puternic. Astfel, ponderea creditului în lei a scăzut sub 70% în totalul creditului acordat sectorului privat.
Principalele riscuri din plan intern identificate de BNR vin, la fel ca și în anii precedenți, din poziția fiscală, ”în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării” și în condițiile măsurilor de sprijin aplicate sau prelungite în acest an, ”într-o conjunctură economică și socială ce rămâne dificilă pe plan intern și global”, care ar putea afecta parametrii bugetari – deficitul țintit de guvern este de 4,4% din PIB în 2023, față de unul de circa 6% estimat pentru anul trecut.
În plan extern, principalele riscuri și incertitudini vin din războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, în opinia BNR, care afectează perspectivele activității economice și pe cele ale inflației, ”prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”.
În 9 februarie va avea loc următoarea ședință de politică monetară și pe 13 februarie va fi prezentat noul raport de inflație.
