România și-a atins obiectivul intermediar pentru acest an în cadrul procedurii de deficit excesiv, potrivit Comisiei Europene, care consideră că, pentru moment și în absența bugetului pentru 2022, nu se impun măsuri suplimentare la adresa țării.
Din aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, ca urmare a încălcării, în 2019, a pragului de deficit prevăzut în tratat. În iunie 2021, Consiliul UE a adoptat o nouă recomandare adresată României, pentru a pune capăt deficitului public excesiv până cel târziu în 2024.
Astfel, pentru a putea îndeplini noul termen limită, România ar trebui să atingă o țintă de deficit guvernamental general de 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024.
“La 14 octombrie 2021, România a prezentat un raport privind măsurile luate ca răspuns la recomandarea din iunie 2021 (…). Autoritățile și-au confirmat angajamentul de a asigura o corecție a deficitului excesiv, astfel cum a solicitat Consiliul. Cu toate acestea, având în vedere caracterul interimar al guvernului, raportul privind acțiunile întreprinse conține doar măsurile adoptate cu scopul de a asigura respectarea obiectivului de deficit intermediar pentru 2021. Conform previziunilor de toamnă ale Comisiei pentru 2021, se preconizează că deficitul global se va ridica la 8% din PIB în 2021, în conformitate cu obiectivul recomandat, în timp ce efortul bugetar va fi inferior cerințelor. În același timp, în prezent, se preconizează că obiectivele pentru perioada 2022-2024 nu vor fi îndeplinite în condițiile menținerii politicilor actuale, ceea ce indică necesitatea unei strategii de consolidare pe termen mediu și a unor măsuri corective corespunzătoare”, arată Comisia în pachetul de toamnă al Semestrului european.
Întrucât obiectivul intermediar pentru 2021 a fost atins, Comisia consideră că, în acest moment, nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru România.
“Comisia se așteaptă ca guvernul român, atunci când va fi format, să prezinte de urgență un buget pentru 2022 și o strategie fiscală pe termen mediu în conformitate cu recomandarea Consiliului din iunie 2021. Comisia va reexamina conformitatea cu cerințele prevăzute în recomandarea Consiliului pe baza informațiilor din buget și a strategiei fiscale pe termen mediu”, potrivit Comisiei.
În același timp, Comisia notează că România se confruntă în continuare cu dezechilibre economice, raportul privind mecanismul de alertă (RMA) din acest an concluzionând că este justificată efectuarea unui bilanț aprofundat pentru a examina dezechilibrele și gravitatea acestora.
România a fost suspusă unui bilanț aprofundat și în 2020, alături de Croația, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia.
“Aceste state membre au făcut obiectul unui bilanț aprofundat în ciclul anual de supraveghere precedent al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, considerându-se că se confruntă cu dezechilibre (Croația, Franța, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia) sau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Noile bilanțuri aprofundate vor examina evoluția acestor dezechilibre, gravitatea lor și măsurile luate de statele membre, pentru a actualiza evaluările existente și a determina eventualele nevoi restante în materie de politici”, arată Comisia.
