Uniunea Europeană și SUA au ajuns la un acord referitor la cadrul serviciilor financiare, în timpul negocierilor privind Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), a apreciat luni organizația de protecție a mediului Greenpeace Olanda, citând o serie de documente confidențiale din jurul discuțiilor.
Astfel, UE a acceptat un capitol de sine stătător privind serviciile financiare, al cărui conținut urmează să fie negociat, iar Statele Unite au fost de acord cu procesul negocierii. Discuțiile s-au concentrat asupra definițiilor, sferei capitolului financiar, precum și asupra reglementărilor și excepțiilor.
Capitolul SUA referitor la serviciile financiare acoperă doar furnizorii de astfel de servicii, care sunt reglementați și supervizați ca instituții financiare, în timp ce capitolul UE vizează toate categoriile de furnizori de servicii financiare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Uniunea Europeană și SUA nu și-au modificat poziția în privința cooperării autorităților de reglementare în privința serviciilor financiare: Statele Unite continuă să se opună discutării acestei probleme în cadrul negocierilor privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții, în timp ce UE a confirmat că oferta sa mutuală de acces pentru servicii financiare depinde de angajamentul satisfăcător al SUA în privința cooperării autorităților de reglementare.
Uniunea Europeană și SUA au abordat și reglementarea internă, ținând cont de actualele consecințe ale negocierilor din cadrul tratatului global pentru liberalizarea serviciilor (TiSA). SUA au o abordare prudentă privind aplicarea reglementărilor interne în domeniul serviciilor non-financiare.
CITEȘTE ȘI Doar 10% din grupurile de companii ce activează în România sunt controlate pe plan local, restul sunt multinaționale Greenpeace se opune Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), susținând că acesta ar acorda prea multă putere corporațiilor pe seama consumatorilor și guvernelor naționale. În schimb, susținătorii TTIP apreciază că parteneriatul ar permite realizarea unor economii de peste 100 miliarde de dolari pe ambele maluri ale Atlanticului.
Luni, Greenpeace Olanda a dat publicității 248 de pagini de documente, reprezentând 13 capitole, aproximativ jumătate din textul TTIP. Aceste documente datează de la începutul lunii aprilie, înaintea rundei de discuții care a avut loc la New York săptămâna trecută.
"Am făcut acest lucru pentru a da naștere unei dezbateri", a precizat expertul pentru comerț al Greenpeace, Juergen Knirsch, adăugând că aceste documente arată că negocierile pentru TTIP ar trebui oprite.
"Cel mai bun lucru pe care Comisia Europeană îl poate face este să spună: 'Ne pare rău, am făcut o greșeală'", a apreciat Juergen Knirsch.
De la debutul discuțiilor privind TTIP, activiștii de mediu au cerut dezvăluirea tuturor documentelor din acest dosar, însă oficialii de pe ambele maluri ale Atlanticului au subliniat importanța secretului negocierilor pentru a se ajunge la cel mai bun acord posibil.
După finalizare, TTIP ar urma să creeze cea mai mare zonă de liber schimb din lume, care va acoperi aproximativ 800 de milioane de persoane. Acordul final va avea însă nevoie de aprobarea Parlamentului European și a guvernelor statelor membre din UE.
Negociatorii UE Și SUA speră să ajungă la o variantă preliminară a acordului TTIP până în luna iulie, când ar urma să aibă loc cea de a 14-a rundă de discuții bilaterale, iar chestiunile mai spinoase să fie rezolvate în a doua jumătate a acestui an. Cu toate acestea, un sondaj realizat luna trecută de Fundația Bertelsmann arată că sprijinul pentru TTIP este în scădere, atât în Germania, cât și în SUA, la trei ani de la debutul negocierilor.
Un purtător de cuvânt al Guvernului german a declarat că Berlinul vrea în continuare să se ajungă la un acord, în timp ce un purtător de cuvânt de la Ministerul german al Economiei a afirmat că Germania nu va accepta reducerea standardelor în domeniul siguranței alimentare.
TTIP este un acord comercial între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii ce se prefigurează a deveni cel mai mare acord regional de comerț liber din istorie. Prima rundă de negocieri a avut loc în iulie 2013, având ca scop înlăturarea obstacolelor comerciale dintre cele două piețe prin reducerea barierelor tarifare și non-tarifare, respectiv uniformizarea reglementărilor de natură tehnică și standardelor dintr-o gamă largă de sectoare economice.
Sursa: Agerpres
