Liderii americani și pakistanezi au prevăzut semnarea duminică a unui acord-cadru de mult timp neclar, care să pună capăt lunilor de lupte dintre Statele Unite și Iran, dar Teheranul a pus la îndoială momentul ales, iar protestatarii intransigenți din Iran și-au exprimat opoziția.
Negociatorii qatarezi au zburat la Teheran duminică dimineață, ca parte a unui efort de finalizare a acordului, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situația.
Președintele american Donald Trump a anunțat că semnarea acordului cu Iranul urmează să se facă duminică, în ziua în care împlinește 80 de ani. Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat că Islamabadul se pregătește pentru o semnare electronică, urmată de discuții la nivel tehnic în săptămâna viitoare.
Însă purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, vorbind înainte de postarea lui Trump, a fost citat de presa de stat spunând sâmbătă că acest lucru ”nu va fi mâine”, dar s-ar putea întâmpla „în zilele următoare”.
Agenția de știri iraniană Fars, citând o sursă informată, a declarat duminică că Teheranul nu a luat încă o decizie finală cu privire la acordul-cadru, revizuirile aspectelor sale politice, juridice și tehnice fiind în curs de desfășurare la nivel de experți și decizionali.
Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că, în conformitate cu termenii proiectului de acord, SUA ar fi de acord să elibereze active iraniene înghețate în valoare de 25 de miliarde de dolari, în timp ce Teheranul ar fi de acord să nu producă sau să achiziționeze arme nucleare.
SUA vrea deschiderea strâmtorii Ormuz, dar confilctul continuă
Trump a scris anterior pe Truth Social că, după semnarea unui acord-cadru, Strâmtoarea Ormuz, o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol pe care Iranul a blocat-o efectiv, va fi imediat „deschisă tuturor”.
Odată ce strâmtoarea se va redeschide, SUA își vor ridica blocada navală, au declarat surse din toate părțile implicate în discuții. Negocierile privind programul nuclear al Iranului - o justificare pe care Trump a dat-o pentru război - vor avea loc ulterior.
Deși bombardamentele americane și israeliene de la 28 februarie au degradat puternic baza militar-industrială a Iranului și i-au afectat armata, experții spun că războiul a consolidat dominația Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran, o organizație extrem de dură.
Când SUA și Israelul au lansat războiul, Trump i-a îndemnat pe iranieni să se ridice și să preia instituțiile statului.
Chiar dacă SUA și Iranul păreau să se îndrepte spre un acord în ultimele zile, ciocnirile au continuat, în timp ce armata americană menține o blocadă asupra Iranului și încearcă să slăbească controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, care era canalul pentru 20% din transporturile mondiale de petrol înainte de război.
Sâmbătă dimineața, forțele americane au doborât mai multe drone iraniene care se îndreptau spre strâmtoare, a declarat armata americană.
Israelul, care afirmă că nu este parte la acordul SUA-Iran, a declarat duminică că a atacat ținte Hezbollah în suburbiile sudice ale Beirutului, după ce a declarat că aliatul iranian a tras trei proiectile asupra nordului Israelului.
Schimbul de replici a evidențiat natura precară a negocierilor, Israelul declarând că își va păstra libertatea operațiunilor în Liban, în timp ce Teheranul a făcut din armistițiul total acolo o componentă importantă a cererilor sale.
Negocierile privind programul nuclear iranian, amânate
La mitingurile pro-guvernamentale organizate sâmbătă seara în Iran, locuitorii și agențiile de știri au raportat că intransigenții care se opun acordului-cadru și-au exprimat cu voce tare nemulțumirea.
Un rezident din orașul Mashhad, din nord-estul țării, a declarat pentru Reuters că unii protestatari au scandat „Moarte celui care a făcut compromisuri”, într-o aparentă referire la Araqchi. Ei au spus: „Compromisorul, demisionează, demisionează”.
Proiectul acordului descris pentru Reuters de mai multe surse indică faptul că SUA ar începe să elibereze miliarde de dolari în active iraniene înghețate și ar renunța la sancțiunile asupra exporturilor sale de petrol, în schimbul deschiderii strâmtorii de către Iran.
„Iranul va deschide Strâmtoarea Ormuz, aceasta este o cerință. Ar putea fi deschisă fără taxe. Pe măsură ce vor face acest lucru, vom ridica blocada”, a declarat un oficial american.
Oficialul a declarat reporterilor că va urma deminarea căii navigabile, indicând că țările din Grupul celor Șapte mari puteri ar putea avea un rol în acest sens.
Programul nuclear al Iranului va fi abordat în cadrul unei perioade de discuții de 60 de zile.
Înaltul oficial iranian a declarat duminică pentru Reuters că Iranul a fost de acord să mențină status quo-ul nuclear, inclusiv fără îmbogățirea uraniului sau extinderea instalațiilor nucleare, până la ajungerea la un acord final.
Un oficial american a declarat că acordul va duce în cele din urmă la dezmembrarea programului nuclear al Iranului, stocul său de uraniu puternic îmbogățit urmând să fie distrus și eliminat.
Înaltul oficial iranian a declarat că proiectul de acord va permite Iranului să își dilueze uraniul îmbogățit în interiorul țării. Un obiectiv important al SUA a fost eliminarea uraniului îmbogățit al Iranului, în special a celor 440,9 kg îmbogățite la o puritate de până la 60%, pe care Agenția Internațională pentru Energie Atomică le-a estimat Iranului înainte de primele atacuri israeliene din 13 iunie 2025.
Conform unui criteriu AIEA, această cantitate este suficientă, dacă va fi îmbogățită în continuare, pentru 10 arme nucleare, deși nu este clar cât din aceasta mai rămâne. Iranul a negat întotdeauna că ar dori să obțină o bombă nucleară și afirmă că programul său atomic este în scopuri civile pașnice.
