Peste jumătate de milion de greci au slujbe part-time din care câștigă sume mai mici decât salariul minim de 586 de euro pe lună. Extrema o reprezintă cei aproape 127.000 de oameni care-și vând forța de muncă pentru câștiguri mai mici de 100 de euro pe lună.
Fondul Monetar Internațional a socotit ca o sursă a scoaterii Greciei din criză o „flexibilizare” a pieței muncii, în care statul să permită forme de integrare part-time. Ministerul Muncii de la Atena publică acum rezultate ale noii legislații în domeniu pe care portalul KeepTalkingGreece preluat de Zero Hedge le caracterizează dreptate „Date-șoc”.
În Grecia s-a format o clasă a „neo-sărăciei” formate din oameni care muncesc pentru a câștiga sume mai mici decât ajutorul de șomaj de 360 de euro pe lună. Astfel, aproape 127.000 de greci au venituri lunare mai mici de 100 de euro, în timp ce alți aproximativ 344.000 de cetățeni au salarii între 100 de euro și 400 de euro. Venituri brute. Alți cu puțin peste 432.000 de lucrărori au salarii de până la 510 de euro pe lună. Sunt sume mai mici decât salariul minim brut de 586 de lei pentru slujbele cu orar integral.
CITEȘTE ȘI Câștigurile angajaților din România au scăzut în luna mai, în pofida majorării salariului minim pe economie Angajatorii eleni folosesc oameni pe care îi încadrează prin rotație doar câte 2-3 zile pe săptămână sau chiar pentru numai câteva ore, ceea ce a exacerbat inegalitatea din piața muncii în perioada 2010-2015 după reformele implementate cu asistența FMI. Fondul afirmase că o problemă pentru competitivitatea Greciei o reprezintă costul forțșei de muncă, fapt pentru care au recomandat o „flexibilizare” a condițiilor de încadrare.
Cotidianul Naftemporiki, preluat de KeepTalkingGreece, ajunge la o altă concluzie decât cea a FMI. Lipsa de competitivitate a Greciei nu ține de piața muncii, cât de o „problemă structurală”, legată de specializarea și diviziunea sectorială la nivel mondial care a însoțit globalizarea.
CITEȘTE ȘI Numărul creditelor ipotecare din Grecia a scăzut în primul semestru cu 99% față de acum 10 ani „Datele statistice indică faptul că recesiunea economică a reprezentat un accelerator al extinderii formelor de angajare part-time, rezultând în special din creșterea dramatică, după 2012, a numărului lucrătorilor part-time, dar și într-o tendință sporită de convertire a contractelor full-time în posturi cu rotație periodică”, mai spune analiza citată.
Un alt aspect semnalat de publicația respectivă este faptul că aceste slujbe parțiale contribuie din plin la subfinanțarea sistemului de asigurări sociale și de sănătate, o altă problemă semnalată de la declanșarea crizei elene. În plus, cei care își târăsc existența la aceste salarii ridicole, comentează KeepTalkingGreece, vor avea un al doilea șoc în momentul pensionării ca urmare a contribuțiilor mici.
Ironia este că pentru încheirea unui nou program cu autoritățile europene, guvernul de la Atena ar trebui să continue modificările de legislație în sensul „flexibilizării” pieței muncii, inclusiv prin reducerea slariului minim.
