Politicile care discriminează pozitiv anumite categorii de firme, respectiv IMM-urile și companiile străine, ar trebui revizuite, se arată într-un studiu recent elaborat de experți BNR, care recomandă, în schimb, încurajarea start-up-urilor și a creșterii cooperării între companiile cu capital autohton și cele străine.
"Revizuirea s-ar adresa politicilor privind două categorii de firme: IMM și firme cu capital majoritar străin. Propunerea noastră este ca respectivele politici să devină neutrale în ceea ce privește IMM față de corporații și privind firmele cu capital majoritar străin față de cele cu capital majoritar autohton. În loc de măsuri care să încurajeze IMM, considerăm că sunt mai utile măsuri care să încurajeze firmele start-up (cel mai probabil tot IMM). În loc de măsuri care să favorizeze investițiile străine, considerăm mai utile soluții care să crească gradul de cooperare și interconexiune între firmele cu capital autohton și străin", se arată în studiul citat, intitulat "După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste" și întocmit de experții BNR Florian Neagu, Florin Dragu și Adrian Costeiu.
Asta în condițiile în care, potrivit aceluiași document, cele mai multe companii cu capital românesc își obțin grosul cifrei de afaceri din tranzacții cu firme de același tip. Și reciproca e valabilă: capitalul străin face business în special cu companii neautohtone. De asemenea, întreprinderile românești de stat lucrează în principal cu statul.
CITEȘTE ȘI Studiu BNR: Ar trebui încurajată discriminarea în funcție de educația managerilor. ANAF o practică deja "Autohtonii cu autohtonii, străinii cu străinii: acesta este modelul relațiilor de afaceri cel mai uzitat în prezent. Principalul partener de afaceri al companiilor românești cu capital majoritar autohton este reprezentat de firmele de același tip. Conform unui chestionar BNR, în 44% din cazuri, majoritatea cifrei de afaceri a companiilor menționate este obținută tot în relația cu firme românești având capital majoritar autohton", se afirmă în studiu.
Circa 22% dintre companiile cu capital românesc au indicat drept principală sursă a cifrei de afaceri comerțul cu amănuntul către gospodării ale populației sau companii, în timp ce doar 7 % din întreprinderile private autohtone au realizat peste 50% din cifra de afaceri din relații comerciale cu firme din străinătate.
CITEȘTE ȘI Comisia Europeană: Creșterea economică a României va atinge un vârf de 4,2% în 2016 "Analog se întâmplă pentru firmele cu capital majoritar străin. Acestea realizează majoritatea cifrei lor de afaceri fie în relația cu parteneri din străinătate (comerț exterior), fie cu firme autohtone, dar având capital majoritar străin", se precizează în studiu.
Autorii acestuia notează că nu am putut detecta care dintre cele două categorii de firme este mai performantă. "Firmele cu capital autohton au rezultate mai bune în ceea ce privește sănătatea financiară totală și productivitatea capitalului, în timp ce firmele cu capital străin utilizează mai eficient forța de muncă".
De asemenea, în cazul a aproape 37% dintre companiile românești de stat, peste jumătate din cifra de afaceri provine din contracte încheiate tot cu entități de stat, respectiv primării, ministere, alte instituții de stat, întreprinderi de stat etc.
