Printre recomandările FMI se numără adoptarea unor reforme privind pensiile și salariile din sectorul public și impozitul pe venitul persoanelor fizice. Fondul recomandă și eliminarea treptată a plafoanelor pentru prețurile la energie, precum și continuarea majorării dobânzii cheie.
Ce se va întâmpla cu prețurile la energie în România și care va fi situația la iarnă urmează să fie anunțat la Profit Energy.forum, programat pentru 3 octombrie.
Conferința, organizată la Hotel JW Marriott cu sprijinul Engie, Romgaz, Transgaz și OMV Petrom, va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Inflația medie în acest an ar urma să fie de 13,3%, iar deficitul bugetar ar urma să scadă de la 5,4% la 5,2%. Datoria publică ar urma să urce ușor, la 51,7%, la la 51,4%.
"După o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă în prezent, ca și alte țări din UE, cu provocări legate de războiul din Ucraina, resimțind efecte suplimentare din cauza proximității sale. În perioada premergătoare războiului, PIB a atins nivelurile anterioare crizei în S1 2021, iar creșterea în S1 2022 a rămas puternică. Impulsionată în principal de șocul prețurilor la energie și de impactul acestuia asupra bunurilor și serviciilor asociate, inflația globală a crescut rapid. Așteptările privind inflația au crescut mai moderat, dar se situează, de asemenea, peste intervalul țintă (1,5-3,5%). Cu toate acestea, piața forței de muncă rămâne mai puțin tensionată decât nivelurile anterioare pandemiei. Autoritățile au pus în aplicare un plafon al prețurilor la energie și un sistem de subvenții pentru a contribui la atenuarea presiunilor asupra economiei și a persoanelor vulnerabile", notează FMI.
În acest context, FMI se așteaptă ca evoluția PIB-ului să se tempereze la 4,8% în 2022 (2021: 5,9%), susținută în principal de dinamica cererii interne. Se preconizează că prețurile energiei și ale alimentelor vor menține inflația la un nivel relativ ridicat până la sfârșitul anului 2023. Deficitul bugetar s-a redus în 2021, după extinderea indusă de pandemie, și se preconizează că se va consolida moderat în continuare în 2022, deoarece creșterea veniturilor nominale a fost puternică. FMI estimează, totodată, că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, dar redresarea investițiilor străine directe și demararea Planului național de redresare și reziliență susținut de UE asigură o finanțare substanțială, acesta din urmă fiind ancorat pe o traiectorie de reforme și investiții care să stimuleze creșterea pe termen mediu. Politicile din sectorul monetar și financiar au făcut mai mult decât să inverseze relaxarea pandemică și au fost ajustate în continuare pentru a consolida stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară.
Politica monetară trebuie să rămână dinamică pentru a ghida cu fermitate inflația și așteptările inflaționiste înapoi spre ținta băncii centrale. Ratele de politică monetară vor trebui să crească în continuare pentru a preveni înrădăcinarea presiunilor inflaționiste și apariția unei spirale salariu-preț. Luând în considerare slăbirea competitivității externe și creșterea deficitului de cont curent, FMI a încurajat trecerea treptată la o rată de schimb mai flexibilă care - împreună cu consolidarea fiscală - ar contribui la soluționarea dezechilibrelor externe și la absorbția eventualelor șocuri externe viitoare. Sectorul bancar rămâne rezistent și că poziția macroprudențială este adecvată, consideră oficialii Fondului. Aceștia au făcut apel la o vigilență continuă în ceea ce privește riscurile pentru stabilitatea financiară.
