Senatul a adoptat ordonanța care abrogă modificările Codului Penal inițiate de guvernul Grindeanu

Senatul a adoptat ordonanța care abrogă modificările Codului Penal inițiate de guvernul Grindeanu
scris 14 feb 2017

Senatorii au adoptat, marți, proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență (OUG) nr. 14/ 2017 care abrogă OUG nr. 13/ 2017 prin care au fost modificate Codul Penal și Codul de Procedură Penală, în sensul introducerii pragului de 200.000 lei pentru definirea abuzului în serviciu și dezincriminării demnitarilor pentru favorizarea infractorului în mai multe situații.

Proiectul a fost aprobat în unanimitate de cei 118 senatori prezenți.

Urmărește-ne și pe Google News

​Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere Camerei Deputaților, care îl va vota cel mai probabil săptămâna viitoare. Orice ordonanță emisă de Guvern, deși în vigoare, trebuie aprobată și de forul legislativ prin lege și apoi promulgată de președinte.

Opoziția a propus marți și dezbaterea unui proiect de lege privind abrogarea OUG nr. 13/ 2017, pe considerentul că OUG nr. 14/ 2017 ar conține prevederi neconstiuționale, dar majoritatea Senatului a respins discutarea proiectului, pe motivul lipsei unui raport al comisiei de specialitate, dar și din considerente de fond.

"Ce să respingem?! O ordonanță pe care Guvernul a abrogat-o, care nu există?", a întrebat retoric președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Președintele comisiei juridice a Senatului, Nicolae Șerban, a arătat însă că OUG 13 va fi dezbătută de senatorii comisiei chiar marți, iar la 21 februarie va fi organizată o dezbatere cu invitarea mai multor instituții publice. Senatorul liberal Mario Oprea a susținut la rândul său că OUG 13 nu poate fi ignorată, comisia juridică a Senatului având termen de întocmire a unui raport la proiect până la 17 februarie.

O poziție diferită a fost susținută de fostul președinte al României, Traian Băsescu, care, în calitate de senator, a susținut că parlamentarii ar trebui să promoveze un proiect de lege de aducere la zi a codurilor penale, conform tuturor deciziilor Curții Constituționale, și abia în momentul adoptării proiectului respectiv să se discute și abroge astfel ordonanțele de urgență.

Dezbaterea din plenul Senatului a fost precedată luni seară de un adevărat scandal a izbucnit în comisia juridică a Senatului. În timpul dezbaterilor asupra OUG 14/ 2017, președintele comisiei, social-democratul Șerban Nicolae, a dat-o afară din sală pe reprezentanta Parchetului General, căreia i-a reproșat că a venit neinvitată la comisie.

Scandalul în comisia juridică a izbucnit imediat ce reprezentanta Parchetului General a luat cuvântul, la cererea Alinei Gorghiu, asupra unui amendament din legea de aprobarea a OUG 14. Președintele Comisiei, Șerban Nicolae, i-a atras acesteia atenția că nu a fost invitată și că nu are voie să vorbească. Aceasta i-a replicat senatorului PSD că Parchetul a informat conducerile celor două Camere ale Parlamentului și comisiile juridice cu privire la prezența ei acolo, dar social-democratul i-a respins argumentele.

Profesorii cu vechime de peste 25 ani vor beneficia de normă didactică redusă cu 2 ore săptămânal CITEȘTE ȘI Profesorii cu vechime de peste 25 ani vor beneficia de normă didactică redusă cu 2 ore săptămânal

Guvernul a aprobat, duminică, OUG nr. 14/ 2017, în urma protestelor susținute în toată țara împotriva actului normativ emis de cabinetul Grindeanu. În nota de fundamentare a ordonanței, Guvernul arată că a decis să abroge OUG nr. 13/ 2017, printre altele, ”observând că puternica reacție a cetățenilor români a vizat în special insuficienta dezbatere a soluțiilor de interes pentru întreaga comunitate, solicitând o mai mare dezbatere în cadrul Parlamentului”.

În urma protestelor cetățenilor din întreaga țară, fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, a demisionat, susținând însă că proiectele promovate de el ar fi constituționale. Curtea Constituțională a României a arătat că în cazul OUG 13/ 2017 nu există un conflict constituțional între puterile statului, așa cum au reclamat președintele Klaus Iohannis, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, dar Curtea nu a putut judeca pe fond ordonanța având în vedere că între timp Executivul a abrogat-o.

Executivul a adoptat, fără să anunțe în prealabil, în seara de 31 ianuarie, fără dezbatere publică și fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, doar cu avizele ministerelor de Interne și Externe, Ordonanța de urgență nr. 13/ 2017 privind modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.   

"Paguba se recuperează și nu mai e sancționat penal, asta ne-a recomandat Curtea Constituțională, am considerat că e o limită rezonabilă, putea să se considere 400.000, 2 milioane de euro. Am stabilit suma de 200.000 de lei. A apărut că dezincriminăm... nu, l-am reglementat mai bine", a fost explicația ministrului Justiției.

OUG care modifică prevederi din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală lua în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la șapte la trei ani de detenție nivelul maxim al pedepsei și eliminând sancțiunea cu interdicția privind ocuparea unei funcții publice.

După eșecul Guvernului de a modifica codurile penale, UDMR revine cu un proiect propriu, care fusese clasat de vechiul Parlament CITEȘTE ȘI După eșecul Guvernului de a modifica codurile penale, UDMR revine cu un proiect propriu, care fusese clasat de vechiul Parlament

Printre modificările adoptate se mai numără și dezincriminarea favorizării infractorului dacă fapta e săvârșită de un membru al familiei. Totodată favorizarea este dezincriminată dacă este vorba de emitere, aprobare sau adoptare de acte normative.

Întrebat dacă astfel de prevederi îl pot dezincrimina inclusiv în calitate de ministru, pentru modificările aduse Codului Penal, Florin Iordache a susținut că este o preluare din reglementările actuale privind confilctul de interese.

Ministrul Justiției a susținut totodată că nu știe dacă de prevedri benficiază președintele PSD, Liviu Dragnea, judecat în prezent, împreună cu fosta soție, pentru abuz în serviciu. 

În ceea ce privește conflictul de interese, printre cei menționați ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcționarul public nu se mai regăseau și cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunțurile urmau să fie valabile doar dacă sunt ar fi fost făcute în termen de șase luni de la data comiterii faptei reclamate.

viewscnt
Afla mai multe despre
oug
ordonanta
urgenta
cod penal
modificare
abuz
serviciu
senat
parlament
guvern