Banca Centrală Europeană ar putea reduce dobânzile la ședința din septembrie, sugerează minuta dezbaterilor de la precedenta ședință, din iulie. BCE este îngrijorată de deteriorarea perspectivelor de creștere economică și vede o persistență a inflației în sectorul serviciilor. O scădere a dobânzii la euro ar putea încuraja Banca Națională a României să vină cu o nouă scădere a dobânzilor la lei.
BCE a tăiat în iunie rata cheie de la 4,5% la 4,25% dar apoi a renunțat să mai ghideze așteptările investitorilor – așa numita forward guidance – cu privire la următorii pași ai politicii monetare, care urmează să fie luați în funcție de datele din economie. În iulie, banca a menținut rata cheie. Minutele publicate azi arată însă ce ar putea face BCE în perioada următoare.
„BCE a devenit mai precaută în ceea ce privește creșterea economică și perspectivele inflației și vrea să păstreze deschise toate opțiunile pentru ședința din septembrie”, crede Carsten Brzeski, economist șef pentru analize macro la ING Bank.
Potrivit minutei, conducerea BCE constată că perspectivele economice pe termen scurt s-au deteriorat. BCE consideră, pe de o parte, că piața muncii arată o rezistență care indică o aterizare lină, dar pe de altă parte, „lipsa unei creșteri susținute ridică îngrijorări cu privire la ceea ce pare a fi fost cea mai inclusivă și vibrantă piață a muncii din istoria zonei euro”.
BCE vede și o persistență a inflației în sectorul serviciilor, care e determinantă în revenirea inflație headline către țintă. De altfel, revenirea către 2% „nu a fost încă asigurată, în pofida progresului semnificativ înregistrat”, arată BCE.
Inflația a crescut la 2,6% în iulie, de la 2,5% în iunie, dar este în scădere față de anul anterior, când atingea 5,3%. Cea mai mare contribuție a venit de la servicii, 1,82 puncte procentuale, urmată de produsele alimentare (+0,45 pp), bunurile ne-alimentare (+0,19 pp) și energie (+0,12 pp). Doar în sectorul serviciilor, rata anuală a inflației a fost de 4%, cu mult peste cea a produselor alimentare (2,3%), energiei (1,2%) și bunurilor industriale (0,7%).
Inflația din servicii este în strânsă legătură cu dinamica ridicată a salariilor. BCE citează sondajele care arată o încetinire a creșterilor salariale în 2025 și 2026, dar subliniază că e nevoie de precauție până ca aceste dinamici să se vadă și în datele reale, având în vederea creșterea „excepțional de ridicată a salariilor după standardele istorice”.
Despre ședința din septembrie, oficialii BCE arată că „trebuie abordată cu o minte deschisă, care implică faptul că dependența de date nu este echivalentă cu a fi prea concentrat pe anumite date”.
„Din minuta de astăzi, devine clar că BCE ar dori să continue să reducă ratele și este mai sigură de ce are de făcut decât a fost la reuniunea din iunie”, arată Brzeski.
ING se așteaptă ca BCE să revizuiască proiecțiile macroeconomice la ședința din septembrie, inclusiv cu o scădere a așteptărilor pentru dinamica PIB, și ca datele recente să crească intensitatea dezbaterilor în cadrul BCE privind un risc de stagflație – recesiune cu inflație ridicată.
Economia zonei euro a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea, la fel ca în primul trimestru. Creșterea anuală a fost însă de doar 0,6% - în Germania economia a scăzut cu 0,1% în termeni anuali.
Dilema BCE și a altor bănci centrale este aceea dacă vor mai ține dobânzile ridicate pentru a duce inflația în țintă sau vor dori să relaxeze politica monetară pentru a da un stimul economiilor care pierd din viteză, crede economistul ING.
Decizia BCE este importantă și pentru următorii pași ai Băncii Naționale a României, după cum arată chiar BNR în comunicatul de presă de după ședința din august:
„Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune”.
BNR a tăiat dobânda cheie cu un total de 0,5 pp în iulie și august, la 6,5%, fiind ultima bancă centrală din regiune care a redus dobânzile – deși relaxarea a început încă de la finele lui 2022, pe fondul excesului mare de lichiditate din piața interbancară.
În plan intern, îngrijorările BNR vin mai ales din politica fiscală și din piața muncii, acolo unde salariile au crescut cu două cifre și au menținut la un nivel ridicat inflația din sectorul serviciilor.
Creșterea economică a României a fost mult sub așteptările analiștilor în trimestrul al doilea, ceea ce crește de asemenea șansele ca BNR să reducă dobânzile.
