Trei anunțuri se repetă în ultimii ani în ceea ce privește proiecția indicatorilor macroeconomici ai României: prognoza de creștere economică este redusă, cea de inflație este crescută, motiv pentru care cresc și așteptările ca dobânzile să rămână ridicate pentru mai multă vreme.
Inflația s-a menținut ridicată, peste așteptări, în ianuarie, la 9,6% pe an, nu foarte departe de vârful din septembrie de 9,9% pe an. Anterior, Statistica a publicat estimările privind dinamica produsului intern brut pentru trimestrul al patrulea, care arată o contracție semnificativă, de aproape 2%, comparativ cu trimestrul precedent.
Guvernatorul BNR a insistat, în conferința de presă pentru prezentarea noului raport de inflație, pe inflația lunară reținută – cu excepția impactului creșterilor de taxe/facturi la curent din iulie și august, precum și pe adâncirea gapului negativ al PIB, adică pe creșterea economiei sub potențial, în contextul reducerii deficitului bugetar, scăderea consumului, precum și pe slăbirea pieței muncii.
Mesajul lui Mugur Isărescu a fost favorabil unei politici monetare relaxate, cu excepția ultimelor 10 minute din conferință, când guvernatorul a subliniat că el nu crede că o scădere a ratei cheie ar putea veni înainte de scăderea inflației și că BNR nu ar trebui să-și pună la bătaie credibilitatea pentru o relaxarea timpurie a politicii monetare, arată un raport al BCR.
„Chiar dacă perspectivele fiscale/politice interne devin oarecum mai previzibile și băncile centrale din Europa Centrală și de Est vor realiza unele reduceri ale ratelor dobânzii până în luna mai, certitudinea scăderii inflației pare o condiție prealabilă pentru o reducere a ratei dobânzii”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
BNR a majorat prognoza de inflație pentru finele anului la 3,9% (+0,2 pp) și se așteaptă ca în T2 inflația să revină pe creștere față de T1, înainte de scăderea abruptă din T3, când vor ieși din calculul statistic scumpirile generate de majorarea taxelor pe consum și a facturilor la energie.
Creșterea inflației în martie-mai ridică probleme pentru BNR, mai ales că banca și-ar putea amneda din nou în creștere prognoza de inflație, având în vedere că cele mai recente date au fost peste cele scontate, arată BCR. Situația se menține dificilă pentru tăierea dobânzilor, chiar dacă lucrurile prezentate ca riscuri pentru perspectiva inflației se ameliorează, cum sunt cele legate de agitația politică, reglementarea prețurilor la gaze și seriozitatea bugetului pe 2026.
„Având în vedere mesajul anticipat al BNR, potrivit căruia nu își va risca credibilitatea prin tăierea prematură de dobânzi și așteptarea prăbușirii inflației pe baza efectelor statistice de bază, a fost suficient de puternic, considerăm că acum august este cel mai probabil începutul ciclului de reducere a ratelor dobânzii”, arată Dascălu.
Pe lângă faptul că acum se așteaptă ca tăierile de dobânzi să vină cu patru luni mai târziu, BCR vede o amploare mai mică a acestora: de la 6,5% la 5,75%, față de 5,25%, cum estima până de curând.
Economiștii UniCredit Bank remarcă insistența lui Isărescu pe mesajul că dobânzile au scăzut deja cu 2 puncte procentuale în piață față de vârful atins după alegerile prezidențiale din luna mai, ceea ce reprezintă deja o relaxarea a politicii monetare, în contextul unui excedent de lichiditate ridicat.
UniCredit estimează de mai multă vreme că o reducere a ratei cheie este posibilă doar din a doua parte a anului curent. Acum precizează că scenariul cel mai probabil este acela în care primul pas va fi făcut la ședința din august, cu un total de scăderi de 0,75 puncte procentuale până la finele anului (față de 1 punct procentual, cât estima anterior).
„O tăiere a ratei în iulie nu poate fi exclusă, dacă activitatea economică se va tempera abrupt și dacă România va avea stabilitate fiscală și politică”, scriu economiștii Anca Negrescu, Alexander Ragea și Nicoleta Lungu.
„Riscurile inflaționiste vor rămâne probabil ridicate în acest an, depinzând în mare măsură de viitoarele măsuri fiscale”, adaugă economiștii.
Ei se așteaptă ca inflația să revină în intervalul țintă de 1,5%-3,5% la începutul anului 2027, deși inflația de bază ar putea reveni puțin mai devreme, în T4 din 2026.
Economiștii ING Bank remarcă discursul lui Isărescu axat pe credibilitatea BNR în fața inflației ridicate, chiar dacă guvernatorul s-a arătat îngrijorat și de perspectiva creșterii economice.
ING consideră că o tăiere a ratei cheie încă este posibilă la ședința din mai și o păstrează în estimarea de bază.
„Considerațiile cheie sunt contextul de creștere foarte slabă și adâncirea deficitului cererii agregate, ambele fiind recunoscute de BNR în timpul prezentării. Întrucât o mare parte din volatilitatea inflației pe termen scurt este determinată de factori identificabili, în mare parte mecanici, există un risc tot mai mare ca menținerea unei poziții prudente stricte pentru prea mult timp să devină prociclică, amplificând încetinirea economiei fără a îmbunătăți semnificativ perspectivele inflației pe termen mediu”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Economiștii ING, care anticipează că rata cheie va scădea până la 5,5% la finele anului, cred că o scădere începând cu luna mai ar fi în acord cu accentul pus de BNR pe frânarea evidentă a economiei.
Momentul pe care BNR îl alege pentru eventuala reducere a dobânzilor va avea un impact cu întârziere în economie, mai ales în cazul creditelor acordate consumatorilor. Spre exemplu, indicele de referință (IRCC) se calculează cu o întârziere de un trimestru de la ultima dată culeasă. Astfel, dacă BNR ar tăia rata cheie în august, efectul ar trebui apoi să se propage în piața interbancară și se va vedea în dobânzile la credite abia în ianuarie 2027.
În regiune, Banca centrală a Ungariei are același nivel al ratei cheie, la 6,5% pe an. Analiștii se așteaptă însă ca aceasta să scadă cât de curând, în contextul inflației mai reținute. Pentru Cehia, Erste estimează menținerea ratei cheie la 3,5% în acest an, iar pentru Polonia este anticipată o scădere de la 4% la 3,5%.
