Ministerul Finanțelor a împrumutat 863 de milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența în octombrie 2033. Suma din prospect de 600 de milioane de lei a fost suprasubscrisă de două ori, beneficiind de o cerere ridicată din partea dealerilor primari, așa cum s-a întâmplat la licitațiile din ultima perioadă.
Randamentul mediu de adjudecare a fost de 6,28%, în scădere de la 6,9% pe an în noiembrie 2025, la licitația precedentă pe această serie.
„Încrederea investitorilor a continuat să împingă în jos randamentele obligațiunilor, după ce CCR a validat miercuri reforma pensiilor magistraților, mult amânată. Piața părea să anticipeze o revizuire în sus a proiecțiilor oficiale ale BNR privind inflația, randamentele continuând să scadă după publicarea raportului privind inflația din februarie. Cu toate acestea, nu pot fi excluse episoade de presiune ascendentă, deoarece dezacordurile din coaliția guvernamentală continuă”, arată economiștii UniCredit Bank România.
În piața secundară, randamentele au scăzut, în ultima săptămână, pe toată curba de scadențe, notabile fiind însă mișcările la 3 ani (-9 puncte de bază, la 5,87% pe an), 5 ani (-10 puncte de bază, la 5,99% pe an) și 10 ani (-9 puncte de bază, la 6,26% pe an).
În cazul titlurilor pe 5 ani, este pentru prima oară când randamentul scade sub pragul de 6% după aprilie 2022. La acel moment, piețele erau zguduite de efectul combinat al inflației foarte ridicate și în creștere, precum și de invazia rusească din Ucraina – în octombrie 2022, dobânzile la 5 și 10 ani aveau să se apropie de pragul de 10% pe an.
Pentru titlurile pe 10 ani, randamentul este cel mai scăzut de după decembrie 2023.
Amintim că în primăvara lui 2025, pe fondul turbulențelor poltico-electorale din mai-iunie, randamentele au crescut la peste 8% pe an și curba s-a inversat pentru o scurtă perioadă de timp – pe fondul percepției de risc mai ridicate, dobânzile pe termen scurt le-au depășit pe cele pe termen lung. Randamentele au rămas la peste 7% pe an până în octombrie 2025. Din decembrie vedem o scădere mai susținută a randamentelor, cu circa 60-70 de puncte de bază, în funcție de scadență, în condițiile reducerii deficitului bugetar.
În ultima săptămână, evoluția randamentelor din România nu este însă decuplată de cea din regiune, unde randamentele au fost de asemenea în scădere în mai multe țări, cea mai notabilă fiind evoluția din Ungaria. Erste consideră, de asemenea că decizia CCR de săptămâna trecută ar putea susține scăderea costurilor de împrumut.
„În România, promisiunea de noi reforme după decizia Curții Constituționale care susține reforma pensiilor judiciare ar putea fi un factor care susține randamentele pe termen lung mai mici”, notează economiștii Erste.
Finanțelor vor scoate în piață titluri de 400 de milioane de lei la licitația de joi, scadente în 8,7 ani.
Necesarul de finanțare pentru acest an este estimat de Erste la 286 de miliarde de lei, în condițiile unui deficit bugetar de 6,4% din PIB, ceea ce înseamnă o emisiune netă de 136 de miliarde de lei. Anul acesta ajung la scadență împrumuturi record, de circa 30 de miliarde de euro.
În 2025, deficitul cash a atins 7,7% din PIB sau 146 de miliarde de lei (față de 8,7% sau 152,5 miliarde de lei în 2024).
