România a transmis o serie de obiecții Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la intenția Comisiei Europene de a încheia acorduri privind protecția investițiilor cu diverse țări fără participarea statelor membre, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale. România se opune încheierii de către UE a unui asemenea acord cu Singapore, fără consultarea statelor membre, pentru că pe baza unui asemenea precedent Comisia și-ar putea asuma competențe exclusive și în acorduri comerciale cu SUA sau China.
Uniunea Europeană deține competență exclusivă în ceea ce privește politica comercială comună și, cu mandat specific al Consiliului Uniunii Europene, Comisia Europeană poate negocia în numele tuturor statelor membre acorduri în acest domeniu, precum acordurile de liber schimb.
Un acord de liber schimb cu Singapore a fost parafat în septembrie 2013 de către Uniunea Europeană, fiind aplicabil tuturor statelor membre.
În cadrul negocierilor pentru acordul de liber schimb, UE și Singapore nu au căzut însă de acord asupra unui capitol privind protecția investițiilor. După încă un an, la 17 octombrie 2014, negocierile pe marginea capitolului privind protecția investițiilor s-au încheiat, totuși, cu succes.
Statele membre nu vor să conceadă UE negocierea privind investițiile
Textul negociat de Comisie prevede semnarea și încheierea unui acord “exclusiv la nivelul UE”, între Uniune și Singapore, fără participarea statelor membre. Practic, Comisia a considerat că UE deține competențe exclusive și în acest domeniu, iar capitolul privind protecția investițiilor nu trebuie semnat de fiecare stat în parte.
Pentru a intra în vigoare, acordul cu Singapore trebuie aprobat și de Consiliul Uniunii Europene și ratificat de Parlamentul European.
CITEȘTE ȘI Banca Mondială estimează că economia României va crește mai rapid în următorii ani Statele membre au exprimat, însă, îndoieli cu privire la competența UE de a încheia singură acest acord. Respectivele îndoieli au vizat amploarea și natura competenței Uniunii în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la protecția investițiilor străine, dar și anumite aspecte privind serviciile de transport, proprietatea intelectuală, transparența și dezvoltarea durabilă.
În acest context, la 10 iulie 2015, Comisia a cerut avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene, solicitând acesteia să clarifice dacă Uniunea dispune de competența necesară să semneze și să încheie singură acordul de liber schimb cu Singapore, ce dispoziții ale acordului țin de competența exclusivă a Uniunii și care de competența partajată a Uniunii, precum și care dispoziții ale acordului țin de competența exclusivă a statelor membre.
În linii mari, poziția Comisiei este că nicio dispoziție din acordul preconizat nu ține de competența exclusivă a statelor membre, iar Uniunea dispune de competență exclusivă în materie.
Guvernul a aprobat intervenția României la CJUE
Surse oficiale au declarat pentru Profit.ro că Guvernul a aprobat, în luna decembrie, un memorandum prin care MAE este autorizat să intervină la CJUE în acest caz și să se opună încheierii capitolului privind protecția investițiilor între UE și Singapore în lipsa acordului statelor membre.
Solicitat să comenteze poziția Guvernului, agentul guvernamental al României la CJUE, Horațiu Radu, a precizat că punctul de vedere al României este stabilit în colaborare cu Ministerul Economiei, OSIM și Ministerul Justiției, după ce au fost consultate și alte autorități interne.
“Soluționarea de către CJUE a aspectelor legate de competența privind încheierea acordului și, implicit, de natura acestuia are consecințe în stabilirea naturii altor acorduri comerciale, precum Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) sau acordul de investiții dintre UE și China. Pronunțarea unei hotărâri a CJUE care ar stabili că Uniunea Europeană dispune de competența exclusivă să semneze și să încheie acordul va avea impact asupra delimitării dintre competențele Uniunii și cele ale statelor membre în materia reglementată de respectivul acord”, a declarat pentru Profit.ro agentul guvernamental la CJUE.
Protecția bilaterală a investițiilor a dus la cazuri precum cel al fraților Micula
Intervenția României în acest caz vine după ce, în vara trecută, Comisia Europeană a lansat împotriva României și altor patru state europene, printre care și Suedia, o procedură de infringement, cerându-le să renunțe la tratatele bilaterale privind investițiile, deoarece acestea încălcă aquis-ul comunitar.
Aceste tratate au fost încheiate între state UE înainte ca unele dintre ele să ajungă membre, astfel că prevederile acordurilor bilaterale nu își mai aveau rostul atunci când toate țările respective au devenit membre ale Uniunii. Acordurile bilaterale aveau ca scop protejarea investitorilor privați care manifestau prudență în a investi în noile state membre.
În baza unui astfel de acord, frații Ioan și Viorel Micula, proprietarii European Food, au câștigat în decembrie 2013 la Curtea de Arbitraj de la Washington un proces împotriva Româniai, ca urmare a sistării unui program de facilități fiscale, ei urmând să primească despăgubiri de circa 376 milioane lei, plus penalități.
Curtea Constituțională a admis între timp, însă, că statul român nu este obligat să plătească suma respectivă, subliniind că obligația continuării unei scheme de ajutor nu se susține în cazul deciziei de suspendare a acesteia de către Comisia Europeană.
