Bucureștiul, în special Centrul său Vechi, va arăta cu totul altfel peste 10 de ani decât în prezent. Dincolo de modificările arhitecturale inerente, viitoarea capitală a României se va remarca și prin reducerea considerabilă a numărului de baruri și de cluburi de noapte.
Pentru a putea realiza portretul din viitor al Bucureștiului este utilă analiza evoluției principalelor orașe ale Uniunii Europene (UE), dat fiind faptul că aceasta este instituția de la care autoritățile autohtone importă majoritatea reglementărilor ce vor afecta viața de zi cu zi și, mai ales, de noapte a locuitorilor metropolei.
Istoric vorbind, cele mai “petrecărețe” țări din UE sunt Olanda și Marea Britanie. Cu toate acestea, potrivit unei analize The Economist, după boom-ul din anii ’80-’90, în perioada 2001-2011 nu mai puțin de 38% dintre cluburile și discotecile din Olanda s-au închis. Similar, în Marea Britanie, unde în 2005 existau 3.144 de cluburi, dintre care mai sunt active în prezent doar 1.733. În pofida majorării prețurilor la băuturi în Marea Britanie din ultimii cinci ani, ca urmare a impozitării mai agresive și a ratei inflației, veniturile acestor cluburi au scăzut de la 1,5 miliarde de lire, în 2010, la 1,2 miliarde de lire, în 2015.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Sănătate și virtute…
În general, se poate spune că orașele Europei Occidentale au preferat “siguranța și sănătatea” propriilor cetățeni, în defavoarea “hedonismului” acestora. Astfel, localurile de distracție au fost asaltate de numeroase reglementări, provenite de la diferite autorități: de urbanism, de siguranță și sănătate publică sau fiscale.
Tragedia din clubul Colectiv a accelerat și în România o mișcare care începuse, chiar dacă doar timid, odată cu aderarea la UE. Astfel, mai multe cluburi au fost închise, mai mult sau puțin abuziv, pe motive de siguranță, fie împotriva incendiilor, fie împotriva cutremurelor. Nou adoptata lege de interzicere a fumatului în spațiile publice închise va conduce și ea, inevitabil, la micșorarea numărului de clienți ai restaurantelor, barurilor și cluburilor și, evident, la scăderea încasărilor acestora. Unele vor putea face față, altele nu și se vor închide.
Gentrificarea, dușman al poluării fonice
Interesant este că eliminarea externalităților produse de baruri și cluburi (în special a “poluării fonice”) mai are un efect indirect asupra costurilor de funcționare ale acestora. Odată cu înăsprirea reglementărilor și eliminarea unora dintre cluburi și baruri, strada/cartierul în care acestea sunt situate va deveni mult mai atractivă/atractiv pentru cei care doresc să locuiască în zonă. Astfel, prețul proprietăților și chiriilor se va majora, ceea ce va mări costurile de funcționare ale cluburilor și barurilor din zonă. Acestea nu vor avea de ales decât să se închidă, să se mute în suburbii sau să scumpească băutura și mâncarea pentru a acoperi costurile suplimentare cu reglementarea și chiria.
Berlinul, de exemplu, este un caz edificator în acest sens. Chiar dacă numărul cluburilor și discotecilor a rămas constant, 350, mai multe cuburi din zonele centrale s-au închis, deschizându-se altele la periferie.
“Chiar și în Berlin a devenit mult mai dificil să găsești un spațiu disponibil în centru”, a declarat Sven von Thülen, un DJ care a realizat o istorie a clubbing-ului. Majorarea chiriilor este o problemă, recunoaște Lutz Leichsenring de la Club Commission, o organizație patronală germană din domeniu.
Gentrificarea (fenomenul majorării valorii proprietăților, având ca rezultat dislocarea populației cu venituri mai reduse și a micilor business-uri) este principalul dușman al industriei decibelilor, susține și Eelko Anceaux, patron al clubului De Marktkantine din Amsterdam. “Dacă există o singură plângere, începe circul birocratic”, afirmă acesta. Pentru a avea o relație bună cu vecinii, clubul său a lansat mai multe inițiative pentru “localnici”, cum ar fi deschiderea unui restaurant auxiliar sau organizarea de diferite târguri de vechituri, târguri considerate “la modă” de populația cu venituri mai ridicate din vecinătatea clubului.
Taxele și reglementările scumpesc viața
The Economist mai identifică două motive pentru care cluburile din Europa Occidentală o duc mai rău ca în trecut: micșorarea consumului de alcool și de droguri (în special de drogurile mai dure, precum ecstasy, care “incită” consumatorii la dans) și avântul luat de “concertele în aer liber”.
În Marea Britanie, de exemplu, între 2005 și 2013 procentul de băutori “frecvenți” (care consumă alcool cel puțin cinci zile pe săptămână) cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani a scăzut de la 7% la 2%. Motivul: “Alcoolul din cluburi este extrem de scump”, a declarat Amanda, studentă americană la una din Universitățile din Londra. Iar la baza scumpirii stau diferitele taxe pe consum (accize și taxe locale), dar și diferitele autorizații locale ce trebuie obținute, ca și chiriile în creștere exponențială. În Olanda, liberalizarea drogurilor ușoare, mai puțin “stimulante” la dans, a afectat consumul de droguri puternice.
Turismul hedonist de weekend
Conștienți că unde e distracție sunt și bani, mai mulți primari încearcă să stopeze declinul cluburilor. Primarul Londrei, Boris Johnson, a recomandat autorităților să adopte o atitudine mai echilibrată în raport cu poluarea fonică și a solicitat numirea unui primar “de noapte”. Iar în Germania s-a creat o Comisie pe lângă Camera de Comerț din Berlin, menită a media între proprietarii de cluburi, guvern și locuitorii din vecinătatea cluburilor.
CITEȘTE ȘI Consumul de alcool scade în țările dezvoltate, dar crește în cele emergente, China pe primul loc Motivul pentru care autoritățile din orașele occidentale au devenit peste noapte prietenoase cu cluburile sunt evident fiscale. Confruntați cu prețuri din ce în ce mai mari la alcool și cu un număr din ce în ce mai restrâns de cluburi, occidentalii, în special britanicii, optează masiv pentru turismul de weekend. Fapt constatat și de companiile aeriene low-cost, care le fac oferte în acest sens, stabilind linii directe către destinații “prietenoase", precum Praga, Cracovia sau insulele grecești. Cu numai 20-30 de lire, un britanic poate călători pentru un weekend în Skyatos sau Skopellos sau și mai ieftin în Cracovia, unde poate bea o ladă de bere cu banii pe care îi plăteau la Londra pe o singură sticlă.
Chiar și în România, există europeni, în special din statele nordice, care muncesc câteva luni part-time în statele de origine, iar cu banii câștigați în acea perioadă își petrec restul anului în București, într-un party permanent.
