„Perspectivele pentru 2026 sunt de accelerare moderată, nu de revenire spectaculoasă.
Economia are condiții să crească ceva mai alert față de 2025, susținută de trei piloni: investițiile publice finanțate din fonduri europene — singurul vector cu capacitate reală de tracțiune, îmbunătățirea exporturilor nete și o recuperare timidă a consumului în semestrul al doilea, pe fondul dezinflației și al reducerilor de dobânzi”, arată raportul Concordia.
Economia a crescut cu doar 0,6% în 2025, al doilea an de creștere slabă după avansul de 0,9% în 2024.
Contribuția consumului la creșterea economică, care a fost un factor cheie în 2022-2023, s-a redus începând cu 2024 și dinamica PIB a intrat sub potențial. Pe primele 9 luni din 2025, consumul a contribuit cu doar 0,2 pp la dinamica PIB.
„Instabilitatea politică, creșterile de taxe și politica bugetară restrictivă au condus la o scădere rapidă a încrederii consumatorilor măsurată (ESI consumers), către cele mai scăzute nivele din ultimii 3 ani. Totodată, amplitudinea scăderii se face remarcată, arătând nivelul ridicat de îngrijorare”, arată raportul.
Moralul populației se corelează strâns cu vânările cu amănuntul, iar în a doua jumătatea a anului trecut acestea au scăzut împreună consistent.
„Dinamica recentă a indicatorilor ESI arată riscuri importante pentru creșterea economică, consumul fiind sub presiune, iar investițiile private putând fi amânate sau chiar anulate”, notează raportul.
În februarie se observă un ușor reviriment în ceea ce privește încrederea consumatorilor, însă acesta rămâne aproape de minimele de după 2010-2011.
Raportul notează și performanța slabă a industriei în ultimii trei ani, când s-au înregistrat scăderi, pe fondul cererii externe slabe. Indicele de încredere sectorial arată o performanță și mai slabă în februarie, dar contextul extern pare să se îmbunătățească.
Inflația ar putea reveni spre 4% începând cu trimestrul al treilea, după ce anul trecut s-a apropiat din nou de 10%. România se remarcă în regiune cu o inflație de circa două ori mai mare.
„Dacă în perioada 2021-2023, inflația a fost un fenomen larg răspândit în majoritatea țărilor europene, de această dată, revenirea presiunilor inflaționiste în România are cauze strict interne: creșterea taxelor și impozitelor, eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică, deprecierea leului în raport cu euro”, arată raportul.
Concordia notează riscurile asupra prognozei de inflație venite din eliminarea plafonării prețurilor la gaze și de eliminarea plafonării adaosului la alimentele de bază, precum și din creșterea cotațiilor țițeiului pe piața internațională. Un raport Erste arată un impact asupra ratei inflației de 0,5 puncte procentuale pentru o creștere de 10% a prețului petrolului.
România, extrem de vulnerabilă la șocurile externe
„România se confruntă cu situația deficitelor gemene (deficit de cont curent și deficite bugetar), iar nivelul acestora este unul dintre cele mai mari printre statele lumii.
La nivelul anului 2025, valorile deficitului de cont curent și ale deficitului bugetar au poziționat România alături de state precum Egipt, Columbia sau Brazilia, la distanță foarte mare față de statele din Europa de Vest, dar și față de statele din Europa de Centrală și de Est precum Polonia, Ungaria și chiar Serbia”, arată raportul.
Deficitul bugetar cash a scăzut anul trecut la 7,7% din PIB, de la 8,7% în 2024. Deficitul de cont curent s-a redus și el, însă doar de la 8,2% la 8% din PIB.
Bugetul pentru acest an nu a fost încă aprobat (și nici măcar lansat în dezbatere), dar ministrul de Finanțe a semnalizat o țintă „spre 6% din PIB”.
„România se află într-o situația extrem de vulnerabilă față de șocuri externe, iar costurile de finanțare a deficitului sunt printre cele mai ridicate și reduc spațiul de manevră al guvernului privind investițiile și susținerea creșterii economice”, avertizează Concordia.
Consolidarea fiscală trebuie să fie una de durată, astfel încât să nu afecteze prea mult creșterea economică, atenționează Concordia.
Raportul atenționează și cu privire la gestionarea costurilor de finanțare, în condițiile unei datorii publice care a atins 60% din PIB. Chiar dacă România a păstrat ratingul recomandat investițiilor, statul în euro mai scump decât toate țările din regiune, inclusiv mai scump decât Serbia, clasificată sub treapta recomandată investițiilor.
„În ceea ce privește soldul contului curent, se așteaptă îmbunătățiri marginale în anul 2026. România va continua să aibă cel mai ridicat deficit de cont curent din Europa și printre cele mai mari din lume, fiind vulnerabilă la șocuri externe. Corecția acestuia implică o serie de măsuri ample care să susțină exporturile și să conducă la atragerea de investiții străine directe. Este un proces de durată, timp în care România continuă să fie extrem vulnerabilă la diferite șocuri externe, în special în ceea ce privește fluxurile comerciale”, arată raportul.
Competitivitatea firmelor românești, în scădere
Până în semestrul al doilea din 2025, România era în mijlocul clasamentului în ceea ce privește costul cu energia electrică a firmelor. Însă lucrurile s-au schimbat în rău de atunci.
„Începând cu semestrul al-II-lea din 2025, firmele din România au plătit unul dintre cele mai mari prețuri la energia electrică, pierzând unul dintre pilonii competitivității și pierzând din atractivitate în ceea ce privește atragerea oricărei investiții în zona de manufacturieră”, arată raportul.
Patronatele avertizează și cu privire la potențialul pierderii competitivității costului cu forța de muncă, chiar dacă dinamica salarială a încetinit semnificativ anul trecut.
„România rămâne competitivă pe zona costului unitar al forței de muncă, dar și aici presiunile de creșteri salariale sunt mari în raport cu productivitatea, cu pericolul de a pierde și acest avantaj. Este necesară acordarea unei atenții sporite politicilor care să susțină creșterile salariale, pentru un avans al productivității: creșterea nivelului de competențe și digitalizarea. În absența lor, riscăm o plafonare a productivității și să devenim lipsiți de atractivitate. Un impact puternic negativ este pentru activitățile unde marjele de profitabilitate sunt foarte mici”, arată raportul.
O situație mai bună este cea legată de prețul gazului pentru firme. Chiar dacă expiră schema de plafonare, proiectele de exploatare din Marea Neagră ar putea crește oferta semnificativ din 2027 și să mențină prețurile la un nivel competitiv.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 4.200 de firme din 20 de sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și peste 450.000 de angajați.
