România a încasat în 2024 fonduri UE nerambursabile de 7,18 miliarde euro, relevă datele analizate de Profit.ro.
Suma reprezintă doar jumătate din cele 14,29 miliarde euro estimate de Guvern pentru 2024.
De ce este important: România a înregistrat o dezvoltare accelerată în urma aderării la UE, cu o convergență semnificativă către media europeană, iar fondurile nerambursabile au avut un rol important în reducerea decalajului. În contextul unor politici fiscale mai relaxate, care au ajutat dezvoltarea economiei, fondurile UE au reprezentat pilonul financiar în jurul căruia s-a construit strategia de investiții mari a statului.
În timp ce pentru anumite categorii de fonduri UE decalajul poate fi explicat într-o bună măsură de proceduri (ale UE sau ale României), în ce privește PNRR, unde s-au încasat la granturi în 2024 doar 288,1 milioane euro din 3,65 miliarde euro planificat (granturi aferente pentru două tranșe), responsabilitatea este strict a politicienilor care, într-un an încărcat cu alegeri, au ales să trateze superficial sau să amâne jaloane și reforme nepopulare din cererile de plată trei și patru.
Într-o notă mai pozitivă, la final de 2024 România a ajuns la 99,29 miliarde de euro fonduri nerambursabile primite de la bugetul UE, foarte aproape de pragul istoric de 100 de miliarde de euro, care va fi depășit în mod cert în 2025.
În acest interval, România a cotizat cu 32,6 miliarde de euro la bugetul UE, ceea ce înseamnă că din trei euro primiți, un euro este de fapt din taxele și impozitele plătite de români, iar doi reprezintă contribuții din partea cetățenilor statelor mai dezvoltate. Astfel, 66,68 miliarde euro reprezintă beneficiul net din fonduri UE.
Evoluție realizat față de estimări în ultimii ani
| An | Estimat (mld. euro) | Realizat (mld. euro) | % realizat din estimat |
|---|---|---|---|
| 2024 | 14,29 | 7,18 | 50,2% |
| 2023 | 13,24 | 10,8 | 81,6% |
| 2022 | 20,3 | 10,55 | 52% |
| 2021 | 6,92 | 6,3 | 91% |
Explicații pentru situația din 2024
(lămuriri primite de Profit.ro pentru decalajul) din 2024
Fondurile UE obișnuite (exercițiile 2014-2020 și 2021-2027)
- la fonduri de coeziune de accesat în 2025, estimarea a fost cu circa 1,1 miliarde euro mai mare decât ar fi trebuit
- adoptarea cu întârziere în Guvern a memorandumului privind supracontractarea pe transporturi a proiectelor din 2014-2020. Măsura era necesară pentru a putea semna noile contracte pe proiectele etapizate si astfel sa existe temeiul legal ca sumele deja achitate dupa finalul anului 2023 pe acele proiecte sa fie solicitate CE spre decontare din noul exercițiu 2021-2027. Ministerul Transporturilor a cheltuit în 2024 suma de 2 miliarde euro pe aceste proiecte, dar în 2024 s-a putut solicita rambursarea doar a 190 milioane euro
- programele regionale, cele descentralizate la nivelul Agenșiilor de Dezvoltare Regională (autorități de management) nu au produs cheltuielile estimate, astfel că nu s-au solicitat CE spre rambursare aceste sume
- alte aspecte care au îngreunat accesarea de fonduri UE în 2024, dar ar putea facilita recuperarea în 2025
- îndeplinirea condițiilor favorizante pentru 2021-2027, necesare pentru a avea acces la banii europeni (similare fostelor condiții ex-ante din exercițiul 2014-2020)
- etapizarea și contractarea proiectelor care au fost începute în exercițiul 2014-2020 și nu s-au finalizat dar puteau/pot fi continuate în exercițiul 2021-2027, astfel încât să nu rămână pe bugetul de stat (actiunea nu s-a putut demara mai devreme de trimestrul I 2024)
- încheierea de contracte pe noul exercițiu
- depunerea cererilor de plată la CE în funcție de anumite termene
Problemă majoră la PNRR
- cererea de plată 3 (ar fi trebuit să aducă pe granturi circa 1,5 miliarde euro) este blocată din cauza deciziilor politicienilor. Printre jaloanele care au ridicat probleme se numără conducerea AMEPIP (din subordinea SGG), guvernanța corporativă la Ministerul Energiei, restrângerea regimului microîntreprinderilor la Ministerul Finanțelor. Guvernul a luat sau ia acum măsuri pentru îndeplinirea acestor jaloane, evitate în 2024.
- cererea 4, care trebuia depusă, conține rerforma fiscală și reforma salarizării în sectorul public, decizia politică fiind ca acestea să nu aibă loc în 2024.
