BRD-Groupe Societe Generale va propune ca 70% din profitul pe 2016 să fie distribuit sub formă de dividende, aceasta fiind cea mai mare rată de alocare de după privatizarea băncii, în 1999. O valoare record va avea și dividendul brut pe acțiune, care, la fel ca și randamentul, va fi mai mult decât dublu față de cel stabilit pentru anul precedent.
“Am propus ieri Consiliului de Administrație ca 70% din profitul net pe 2016 să fie distribuit sub formă de dividende. Boardul a acceptat rezoluția care va fi supusă aprobării în viitoarea Adunare Gernerală a Acționarilor”, a declarat, azi, Francois Bloch, noul director general al băncii, care l-a înlocuit în funcție, la finele anului trecut, pe Philippe Lhotte.
Randamentul de peste 6%, în condițiile cotației actuale a acțiunilor BRD, este și el dublu față de cel de care acționarii au beneficiat în anul precedent (3%, la un dividend brut pe acțiune de 0,32 lei) . Anul trecut, BRD a plătit acționarilor dividend de 220 milioane de lei, reprezentând 50% din profitul de 467 milioane de lei la nivel de grup obținut în 2015, după ce în anii anteriori, din 2011, nu mai plătise deloc dividend, în condițiile în care a înregistrat pierderi, abia în 2014 revenind pe profit.
Chiar și în anii de dinaintea crizei, în care reușea profituri importante și distribuia dividende rata de alocare nu a ajuns niciodată la un nivel atât de ridicat precum cel aprobat acum, de 70%.
Până anul aceste, cel mai bun an pentru acționari din perspectiva dividendelor distribuite fusese 2009 (pentru profitul din 2008), când dividendul brut pe acțiune se situa la 0,7283 lei, aproape de cel care va fi alocat acum. Atunci, BRD a distribuit o sumă totală de 507,5 milioane de lei, și aceasta apropiată de totalul ce va fi distribuit acum, însă, în condițiile unui profit net mult mai mare, rata de alocare era de doar 37,5%, la jumătate față de cea aprobată în prezent. Majorând rata de alocare la 70% din profit, BRD reușește să își răsplătească acționarii cu dividende ca în vremurile bune, de dinainte de criză, când profitul se situa la valori mult mai mari.
Din 2009 și până în 2011, ani în care banca a mai acordat dividende, rata de alocare a coborât la circa 25%. Cele mai mari rate de alocare din trecut nu au trecut niciodată de 60%. Astfel, în 2000 rata a fost de 55,53%, în 2001 de 59,26%, în 2002 a coborât la 26,69% și a revenit peste 40% doar în 2003, 2004 și 2007.
Impozitul redus, stimulent pentru dividende
De anul trecut, acordarea de dividend acționarilor a devenit în mod special atractivă, în condițiile în care impoyitul s-a redus de la 16% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2016. Băncile au început și ele să aloce sume mai mari, după câțiva ani de pierderi, în care dividendele deveniseră păsări rare.
O practică a alocărilor foarte mari din profit pentru dividende a avut constant Raiffeisen Bank, în condițiile în care banca mamă pune presiune pe subsidiare, fiind la rândul ei presată să se recapitalizeze. În ultimii patru ani, dividendele acordate de Raiffeisen au însumat aproape un miliard și jumătate de lei. O politică în contrast cu a băncilor de top concurente, care, până în 2016, avuseseră o perioadă lungă în care nu oferiseră acționarilor niciun dividend. Pentru 2015, suma propusă inițial spre distribuire a fost ulterior majorată cu aproape 50%, la 330 milioane de lei, fiind raportat doar un rest de 171,64 milioane de lei. În anul anterior, alocarea de dividende fusese și mai generoasă. Cele 606 milioane de lei (138 milioane euro) distribuite acționarilor au depășit 120% din profitul net, în condițiile în care a fost repartizat astfel nu doar câștigul integral din 2014, de 471 milioane de lei (după constituirea rezervei), ci și 134,5 milioane de lei din rezultatul reportat al anului precedent. În 2014, Raiffeisen Bank distribuise dividende de 264 milioane de lei, adică aproape 60% din profitul net pe 2013, nivel similar cu suma distribuită din profitul pe 2012.
Mai puțin norocoși decât acționarii Raiffeisen, bancă la care profitul nu a lipsit în niciun an, acționarii altor bănci nu au văzut mulți ani dividende, iar unii nu se pot aștepta să primească nici anul acesta, chiar dacă s-a reușit revenirea pe profit.
Liderul pieței, BCR, deși a obținut în 2015 un profit contabil de 963,4 miliarde de lei, dublu față de cel reușit de Raiffeisen, nu a putut da dividende acționarilor, trebuind să aloce tot câștigul pentru a acoperi o parte din pierderea uriașă înregistrată în 2014 (2,6 miliarde de lei la nivel de bancă și 2,8 miliarde de lei la nivel de grup), cauzată de provizioanele ridicate și vânzarea de credite neperformante. Pentru acoperirea acesteia fuseseră alocați bani și din rezultatul reportat din anii anteriori și va mai fi necesar încă aproape un milliard de lei din profiturile anilor viitori, astfel încât, chiar dacă BCR va reuși să raporteye pentru 2016 un profit similar celui din 2015, austriecii de la Erste nu se pot aștepta la dividende nici în 2017. De altfel, Erste a nu a mai văzut dividende de la BCR în aproape toată perioada post-criză, în condițiile în care și revenirea timidă pe profit, cu nici 400 milioane de lei din 2013, a urmat unui an 2012 cu pierdere record la vremea aceea, de peste 1,2 miliarde de lei, care a trebuit să fie acoperită.
O politică aparte în privința dividendelor a avut Banca Transilvania, instituția cu cea mai vizibilă creștere în piața bancară. După ce în ultimii 20 de ani nu a acordat aproape deloc dividende (excepție 2009 cu o sumă de doar 50 milioane de lei), deși a fost constant profitabilă, anul trecut a surprins piața cu o generozitate neobișnuită față de acționari. Având un profit disponibil de repartizat de 2,4 miliarde de lei, mai mare decât profiturile BCR, BRD și Raiffeisen la un loc, BT a alocat jumătate pentru dividende – 1,2 miliarde de lei – acordând, în plus, acționarilor și 620 milioane de lei în acțiuni gratuite pentru o majorare de capital. Cu o astfel de bonificație anuală, într-un an în care și impozitul pe dividende a fost redus de la 16% la 5%, acționarii Băncii Transilvania au egalat dividendele încasate de banca mamă a Raiffeisen în ultimii patru ani.
