Întreruperea activității firmelor se vede într-o rată a șomajului în creștere cu 0,7 puncte procentuale la 4,9% în martie, cel mai ridicat nivel de după aprilie 2017. Este una dintre cele mai abrupte creșteri lunare din ultimii 6 ani. Datele nu includ persoanele trimise în șomaj tehnic.
Numărul șomerilor a crescut cu 58.000 sau 16% față de februarie la 410.000, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, în conformitate cu standardele Biroului Internațional al Muncii, acestea fiind obținute prin Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO).
CITEȘTE ȘI Proiect inovativ în contextul pandemiei: măști, mănuși, alcool sanitar și șervețele antibacteriene vândute prin intermediul unui vendomat, în condiții de igienă și la prețuri modiceAncheta Statisticii nu include persoanele cu contracte de muncă suspendate, din cauze de șomaj tehnic, care erau în număr de aproape 499.000 la finele lunii martie și între timp au depășit un milion, potrivit Ministerului Muncii.
Șomajul se afla înainte de începerea pandemiei Covid-19 încă aproape de minimul istoric post-tranziție, după circa 6 ani de scădere, perioadă în care și economia a crescut rapid. Șomajul BIM a atins 8% în timpul recesiunii trecute și s-a menținut la un nivel relativ ridicat timp de aproape 6 ani.
CITEȘTE ȘI INTERVIU Bogdan Hristescu, Director General Regional Euronet World Wide, despre premium în businessComisia de Prognoză, care furnizează estimările pe care Guvernul face bugetul, inclusiv pentru cea mai recentă rectificare, previzionează că numărul de șomeri ar urma să crească în acest an cu doar 37.000 față de media de anul trecut la 390.000, iar rata șomajului ar urma să crească doar ușor la 4,4%. Spre comparație, BCR estimează că șomajului ar urma să crească de la 3,9% la finele anului trecut la 10,9% la finele lui 2020, în timp ce prognoza Fondului Monetar Internațional este de 10,1%.
Progonoza estimează doar o recesiune ușoară în 2020, cu o scădere a produsului internt brut de doar 1,9%, în condițiile în care economia ar urma să fie susținută de o piață a muncii încă robustă, inclusiv cu salarii în creștere care să meargă în consum. Analiștii sunt considerabil mai pesimiști: BCR vede o scădere de 4,7% a PIB, iar ING una de 6,6%. Și FMI estimează o contracție economică de 5%.