Economia românească a avut în general o evoluție pozitivă anul trecut, dar cu degradări la nivelul anumitor indicatori, iar procesul de revenire este în continuare afectat de mai multe evenimente și transformări, arată Consiliul Concurenței în Raportul privind evoluția concurenței în sectoare cheie în 2022, publicat astăzi.
Activitatea economică a evoluat bine anul trecut nu doar în România, ci în majoritatea statelor UE, avantajată și de comparația cu primul semestru din 2021, când economiile au fost afectate de restricțiile menite să tempereze efectele pandemiei. Cele mai dinamice economii au fost Portugalia (11,9%), Irlanda (11,3%) și Slovenia (9,6%), în timp ce ritmul de creștere economică în România a fost de (6,4%), peste media Uniunii Europene (5,6%).
Procesul revenirii economice este însă afectat de prelungirea războiului din Ucraina și de impactul pe care acesta îl determină pe piețele financiare și de mărfuri internaționale, care a provocat la nivelul UE (implicit și în economia autohtonă) efecte economice negative precum: criza energetică, creșterea costurilor cu materiile prime sau reapariția inflației.
Cele mai vulnerabile sectoare, în acest context economic, sunt serviciile de transporturi, industria auto și cea chimică și, în general, toate celelalte sectoare care utilizează ca inputuri materii prime produse în Ucraina și Rusia, arată Consiliul Concurenței.
Sectoarele care au contribuit la creșterea economică din primul semestru al anului 2022 provin din zona serviciilor, preponderent serviciile de IT și cele din zona comerțului și a industriei HORECA. La polul opus se află contribuția negativă a producției industriale la creșterea PIB, evoluție reflectată și de stagnarea indicelui producției industriale pe parcursul anului 2022.
La nivelul marilor domenii de activitate din sectorul industrial, au fost înregistrate creșteri semnificative în sectorul energetic, pe fondul creșterii prețurilor la energie, coroborate însă cu un trend descrescător în ceea ce privește industria prelucrătoare și cea extractivă.
O revenire mai însemnată au avut-o investițiile străine directe. Situația epidemiologică internațională a influențat semnificativ mediul economic și investițiile străine directe în România pe parcursul anilor 2020 și 2021, deoarece sistarea activității în rândul mediului de afaceri a condus la acumularea de pierderi de către companii, determinând astfel scăderea capitalurilor proprii ale acestora, dar și suspendarea sau amânarea proiectelor de investiții pe parcursul anului 2020.
Începând cu a doua parte a anului 2020 și până în prezent, arată Consiliul Concurenței, fluxul net de investiții străine directe a revenit la valori pozitive, acoperind retragerile de capital, pe fondul mai multor factori, cum ar fi capacitatea companiilor multinaționale de a se adapta condițiilor economice adverse și răspunsul prompt al autorităților naționale, coordonat cu cel de la nivelul Uniunii Europene, privind acordarea de ajutoare și stimulente economice și financiare.
Pe fondul acestor fluctuații semnificative la nivelul mediului de afaceri din România, analiza realizată pentru perioada 2017-2021 la nivelul întreprinderilor din România a confirmat faptul că acestea au avut o evoluție generală pozitivă la nivelul indicatorilor economici analizați, cu excepția anului 2020, an marcat de declanșarea situației pandemice.
Evoluția indicatorilor cumulați analizați indică o îmbunătățire generală a situației financiare a întreprinderilor active, în baza analizelor de profit, lichiditate, solvabilitate, capitalizare ș.a. cu excepția numărului mediu de salariați ce se menține în anul 2021 mai mic decât cel aferent anului 2019. Aceasta pare să indice o eficientizare a activităților post-criză, deoarece, în pofida scăderii numărului de salariați, cifra de afaceri cumulată este în creștere, în timp ce datoriile totale înregistrează o creștere medie mai lentă decât creșterea medie anuală a cifrei de afaceri.
Situație agravată pentru întreprinderile cu pierderi
Însă, deși situația întreprinderilor la nivel general s-a îmbunătățit de la an la an, pentru unele grupuri de întreprinderi, precum cel al întreprinderilor care au înregistrat pierdere persistentă în ultimii trei ani, ce reprezintă aproximativ 10% din totalul întreprinderilor, situația economică s-a deteriorat continuu în ultimii 3 ani.
În creștere a fost și numărul întreprinderilor stabile financiar. Astfel, numărul de firme care depășesc limita de 33% a ratei de autonomie financiară globală a avansat cu 11 puncte procentuale, între 2017 și 2021.
Structura întreprinderilor din România arată, însă, o poziționare în zona extremelor din punct de vedere al acestui indicator: majoritatea întreprinderilor fie pot obține acces facil la creditare, fie, la cealaltă extremă, nu dețin suficiente garanții în eventualitatea unor credite noi.
O analiză a persistenței decapitalizării pe perioada 2019-2021 arată că 35% din totalul întreprinderilor din anul 2019, reprezentând 277 de mii de întreprinderi, erau decapitalizate. Dintre acestea, 60% au continuat să funcționeze în aceleași condiții de decapitalizare pe cei trei ani analizați, 29% s-au închis până la finele anului 2021 iar 11% dintre ele au variat între a îndeplini și a nu îndeplini condiția de capital propriu. Rata autonomiei financiare globale (RAFG) reprezintă raportul dintre capitalul propriu și pasivul total. Analiza indică o îmbunătățire a acestui parametru la nivel general, de la an la an. În anul 2021, 42% din totalul întreprinderilor înregistrau o rată a autonomiei financiare globale sub 33%, valorile înregistrate sub acest prag limitând accesul la noi credite, iar 41% înregistrau valori de peste 66% pentru acest indicator, un nivel mai mult decât confortabil, ce arată că acestea dețin garanții solide pentru creditori. Restul de 15% dintre întreprinderi au rata autonomiei financiare între 33% și 66%, adică au o situație financiară stabilă, fără riscuri bancare certe asociate.
Cifra de afaceri netă cumulată a avut o creștere anuală de 10-12% față de anul precedent în perioada 2017-2019, pentru ca în anul 2020, caracterizat de criza generată de COVID-19, să scadă cu 2%. Cifra de afaceri cumulată și-a recuperat creșterea în 2021, când a urcat cu 20% comparativ cu 2020. În toată perioada analizată, cifra de afaceri a depășit rata medie a inflației, ceea ce indică o creștere reală anuală a cifrei de afaceri.
Situația economică generată de pandemie a cauzat creșterea numărului de întreprinderi închise în 2020 și o reducere atipică a numărului anual de întreprinderi nou înființate, criza din sănătate determinând o influență mai rezervată față de dezvoltarea unor afaceri noi.
Spre deosebire de evoluția cifrei de afaceri cumulate, datoriile cumulate au crescut cu un ritm mai lent, excepție făcând anul 2020, când datoriile înregistrate au crescut de aproximativ 9 ori, cel mai probabil ca urmare a facilităților fiscale oferite de stat, facilităților bancare, precum și a facilităților instituite de furnizorii care au permis termene de plată mai largi în situația de criză.
La finele anului 2021, situația datoriilor cumulate revenise în tendințele caracteristice perioadei precedente crizei din domeniul sănătății generate de COVID-19, ceea ce indică o revenire a situației financiare a întreprinderilor în parametrii precedenți crizei.
Perturbări majore în industria gazelor naturale și energiei electrice
În ceea ce privește principalele industrii analizate anual de către autoritatea de concurență prin intermediul indicelui agregat de presiune concurențială, s-a observat că industria gazelor naturale și cea a energiei electrice indică perturbări majore cauzate, în principal, de factori externi, precum limitarea livrărilor către Europa de gaze din Rusia, incertitudinea privind războiul din Ucraina și creșterea prețului certificatelor de emisii de CO2, dar și de factori interni, precum scăderea ofertei naționale.
Piața asigurărilor după falimentul City
În industria asigurărilor, în urma falimentului City Insurance, foștii asigurați ai acesteia au fost redistribuiți între restul actorilor rămași pe piață. Prin urmare, începând cu finalul anului 2021, pe piața RCA au rămas 7 asigurători naționali.
Pe lângă aceste societăți, în trimestrul IV al anului 2021, pe teritoriul României și-a început activitatea, pe baza libertății de stabilire, sucursala Axeria Iard.
Creștere în pandemie în industria canalelor TV cu plată
În legătură cu industria canalelor TV cu plată, Concurența observă că tot mai multă lume se abonează la platforme de video la cerere „Video on Demand - VOD”, fenomen mult mai accentuat în mediul urban decât în cel rural. Prognozele industriei arată faptul că și în viitor se așteaptă o creștere a acestui tip de serviciu în paralel cu reducerea timpului petrecut în fața canalelor TV clasice.
Cu toate acestea, vasta majoritate a celor care se abonează la VOD nu renunță la abonamentele de TV clasice, ci doar le alocă mai puțin timp de vizionare.
În cadrul Raportului privind concurența în sectoare cheie pentru anul 2022, în contextul accelerării procesului de digitalizare pe fondul crizei sanitare și al tranziției către economia verde, au fost analizate trei segmente de activitate care au cunoscut o dezvoltare substanțială în această perioadă: segmentul de procesare a plăților online, segmentul furnizării de servicii medicale prin intermediul telemedicinei și cel al serviciilor de transport alternativ.
Procesarea de plăți online, analizată de autoritatea de Concurență
Transformarea digitală a economiei românești a fost accelerată de pandemia COVID-19, ceea ce a impulsionat și segmentul de procesare a plăților online. Restricțiile privind interacțiunea fizică între comercianți și clienți au modificat comportamentul posesorilor de carduri către utilizarea acestora în mediul online, în detrimentul plăților ramburs.
Cererea pe acest segment de piață este reprezentată de furnizorii online de bunuri și servicii/utilități, în timp ce oferta este constituită din facilitatorii de plăți. Comerțul electronic reprezintă cea mai importantă parte a cererii pe piața serviciilor de procesare a plăților online, respectiv 21% din numărul total de tranzacții și 19% din valoarea totală a tranzacțiilor derulate pe segmentul de e-tail, în Sem.I 2022.
Segmentul de piață al procesării de plăți online are un mod de funcționare particular: facilitatorii și băncile se pot afla în același timp în poziție de concurenți direcți, dar și într-o relație contractuală de tip furnizor - client.
Astfel, pentru procesarea plăților online, facilitatorii ce nu dețin licențe de acceptare la plată a cardurilor depind de bănci, care au astfel licențe, iar băncile ce nu au implementate în propriile servicii de comerț electronic modulele de plăți online securizate, integrate în cele de comerț online ale clienților, depind de serviciile specifice oferite de facilitatori. În acest context, se observă o tendință de extindere a activității a celor două categorii de concurenți, fiecare pe segmentul încă neacoperit.
Din totalul entităților active pe piața procesărilor de plăți online din România, 77% sunt autorizați ca instituții de plată și dețin licență de acceptare la plata cu cardul de la organizațiile de plată. Cei mai cunoscuți dintre aceștia sunt: Netopia, Plăți Online, EuPlătesc, PayU, MobilPay, LibraPay.
Din informațiile disponibile, în ultimii 5 ani (2018-2022), procentul de intrări pe piață a fost de 22%, neînregistrându-se, în schimb, nicio ieșire, evoluție ce întărește caracterul dinamic și de creștere al acestei piețe. Majoritatea respondenților chestionarului transmis de către Consiliul Concurenței consideră că, în următorii 5 ani, ritmul de creștere a comerțului electronic atins în pandemie se va reduce, dar se vor înregistra în continuare rate pozitive anuale, evaluate la peste 10%. Este de așteptat ca această tendință să fie urmată în mod natural și de segmentul procesării plăților online.
Cu privire la așteptările privind structura viitoare a pieței, un scenariu plauzibil invocat este consolidarea pieței de servicii de procesare online din România, prin achiziția jucătorilor cu pondere redusă în volumul total procesat.
Telemedicina, primii pași de creștere
Analiza pe segmentul furnizării serviciilor de telemedicină a arătat că domeniul se află într-un stadiu incipient de dezvoltare la nivel național și că are un potențial semnificativ în perioada următoare. S-a constatat că cel mai mare număr de teleconsultații este înregistrat la nivelul clinicilor virtuale asociate unităților medicale consacrate din sistemul medical public.
Platformele nou dezvoltate în scopul furnizării de servicii medicale prin telemedicină nu au reușit să atragă pacienți în aceeași măsură. Segmentarea la nivelul acestor platforme se realizează în modul următor: fie este vorba de platforme dedicate doar unor clinici mari, fie este vorba de platforme de dimensiuni reduse, pe care activează o serie de entități care prestează servicii de telemedicină (de exemplu, cabinete medicale individuale), fie poate fi vorba despre platforme care pot găzdui atât clinici de dimensiuni semnificative, cât și entități de dimensiuni reduse.
În aceste condiții, Consiliul Concurenței se așteaptă ca, pe fondul efectelor indirecte de rețea specifice acestor platforme, să se creeze o buclă de feedback, astfel încât mai mulți pacienți să considere o anumită platformă mai valoroasă/mai de încredere și să aleagă să o folosească când se așteaptă să fie accesată de mai mulți medici și invers. Acest fenomen s-a putut observa deja la nivelul SUA unde s-a creat o segmentare între câteva platforme principale (Teladoc, Amwell, Grand Rounds Health, Doctor On Demand și MDlife) și restul platformelor care au rămas relativ mici.
Deși în prezent gradul de adoptare a telemedicinei este ușor descendent față de perioada de vârf a pandemiei, această evoluție era previzibilă pe fondul creșterii bruște din perioada anterioară dar, mai ales, a cadrului legislativ incomplet și a creșterii barierelor legislative în perioada post-pandemică, prin eliminarea din grila de decontare a majorității serviciilor medicale furnizabile prin telemedicină ca urmare a aprobării proiectului de Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 44 din 14 aprilie 2022.
S-a constat un tip de segmentare a ofertei, astfel încât principalele categorii de furnizori/prestatori de servicii medicale de tipul telemedicinei sunt: spitale de stat, spitale private și alte categorii de prestatori (cabinete medicale individuale, societăți cu răspundere limitată, societăți pe acțiuni, persoană fizică autorizată etc.) care colaborează cu platforme pentru a oferi servicii de telemedicină.
Analiza din sistemul medical public arată că majoritatea teleconsultațiilor sunt realizate pentru specialitățile în cadrul cărora se studiază boli cronice, de pildă diabetologia, endocrinologia, reumatologia și psihiatria.
În sistemul medical privat, între 24% și 28% dintre medici au fost disponibili să furnizeze servicii medicale în regim de telemedicină, acoperind peste 40 de specialități medicale. Cei mai mulți medici dispuși să furnizeze servicii medicale prin telemedicină sunt cei care profesează în specialitățile medicina de familie, obstetrică-ginecologie, pediatrie, dermatologie și medicină internă, aceste specialități fiind în top și dacă ne raportăm la întreaga perioadă de referință, dar și anual.
Profilul medicului care a prestat servicii de telemedicină în mediul privat, în perioada de referință, are între 35 - 49 de ani, fiind de sex feminin. De asemenea, pentru întreaga perioadă de referință, se poate concluziona că aproximativ 89% dintre pacienții care au apelat la serviciile medicale furnizate prin telemedicină sunt persoane tinere și foarte tinere, cu vârste cuprinse între 16 și 49 de ani, majoritatea fiind de sex feminin. Totodată, 81% dintre pacienți sunt din mediul urban.
Conform respondenților din mediul privat, prețurile practicate în perioada de referință pentru serviciile medicale furnizate în regim de telemedicină au fost cel puțin egale cu cele furnizate în mod tradițional, sau mai mici cu 10%-30% în funcție de specialitate.
Provocări pentru protecția datelor personale
Una dintre provocările pe care trebuie să le abordeze furnizorii de servicii de telemedicină implică transferul electronic al dosarelor de sănătate ale pacienților către medici și este esențial să se asigure o conexiune sigură în ceea ce privește protecția datelor personale. Tot în contextul unor transformări profunde generate de digitalizare ale multor piețe de servicii, autoritatea de concurență a avut în derulare o investigație sectorială pe piața serviciilor de transport alternativ, pentru a înțelege modul în care funcționează această piață, în cadrul mai larg de mobilitate urbană.
Recomandări pentru autorități
Autoritatea de concurență a formulat și câteva recomandări pentru autoritățile române, care pot constitui un punct de plecare în abordări mai bine adaptate provocărilor specifice serviciilor intermediate de platforme, la nivelul Comisiei Europene și al statelor membre UE.
Prima dintre acestea: o politică mai transparentă și echitabilă din punct de vedere al tarifelor practicate și al informațiilor afișate pasagerilor în aplicație (Ex. afișarea unor componente tarifare care pot oferi un cadru de comparație mai eficient (precum tariful/km sau multiplicatorul), notificarea modificărilor de tarif, afișarea pentru pasageri a zonelor de preț etc), dar și o abordare a legiuitorului care să impună anumite standarde minimale și echivalente pentru grupuri diferite de utilizatori sau de actori pe piață. Un exemplu este modificarea echitabilă a politicii de anulare a curselor (în prezent șoferii pot anula gratuit cursele, în timp ce pasagerii au această posibilitate doar în primele două minute). De asemenea, ar fi necesară o anumită dereglementare a serviciilor de taxi (inclusiv reevaluarea oportunității menținerii anumitor prevederi privind statutul de serviciu public al serviciilor de taxi, limitarea numărului de autorizații, tariful reglementat și obligativitatea taximetriștilor de a colabora cu un dispecerat și de a plăti tariful aferent acestui serviciu etc.).
De asemenea, autoritatea de concurență a atras atenția asupra procesului prea lent de reglementare (la nivel național, european și global) și, în mod specific, asupra importanței independenței șoferilor și a necesității conturării unor soluții legislative, care să nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ și care să nu inhibe motivația operatorilor de platforme de a concura în mod real.
De altfel, în contextul proiectului de Directivă propus de Comisia Europeană, care ar urma să ofere platformelor un statut implicit de angajatori, autoritatea de concurență a propus conturarea unei soluții alternative care să stimuleze independența șoferilor, inclusiv prin reevaluarea statutului prestatorilor de servicii pe platformă și acordarea unor stimulente de natură fiscală pentru dezvoltarea acestora.
Ineficiențe fiscale
Consiliul Concurenței a semnalat și unele ineficiențe de natură fiscal, în special gradul scăzut de conformare fiscală a conducătorilor auto și înregistrarea veniturilor obținute de platforme prin societăți din alte jurisdicții fiscale.
În ceea ce privește fiscalizarea companiilor multinaționale, sunt discutate la nivel global anumite soluții care ar putea realoca mai echitabil drepturile de impozitare asupra acestor companii. În privința creșterii gradului de conformare fiscală a prestatorilor de servicii pe platforme, o soluție eficientă ar putea fi reprezentată de constituirea unui protocol de colaborare între autoritățile fiscale și operatorii platformelor, vizând un schimb de informații de natură fiscală.
Analiza a reliefat și necesitatea conturării unor strategii concentrate pe dezvoltare durabilă, conceptul de smart city și un cadru integrat de mobilitate urbană dar mai ales pe creșterea capacității de a implementa și urmări aceste dezvoltări. Raportul autorității de concurență propune chiar înființarea unei autorități naționale de mobilitate urbană.
În acest context, Consiliul Concurenței a recomandat și lansarea unei aplicații mobile, care să integreze, pe lângă serviciile de taxi și cele de transport alternativ, și alte opțiuni de transport urban. Aplicația ar putea oferi și opțiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate de autorități, dar ar permite și extinderea sistemului de review-uri către serviciile de taxi.
Recomandările Consiliului Concurenței includ posibile măsuri și direcții de dezvoltare ce pot fi implementate începând din prezent, pentru a pregăti o tranziție mai ușoară și mai rapidă pe direcția prefigurată de noile tehnologii și a maximiza beneficiile pe care aplicațiile de mobilitate le pot aduce utilizatorilor și mediului de transport.
