În loc să o ia la deal, așa cum era de așteptat după o nouă rundă de majorare a dobânzilor BNR, ratele din piața interbancară au luat-o la vale și-au coborât sub nivelul la care erau în septembrie, astfel că se prefigurează o creștere mult mai lentă a IRCC decât în trimestrele anterioare. Și media cotațiilor ROBOR și-a domolit creșterea și e aproape de nivelul din vară. Evoluția pare corelată cu relaxarea condițiilor de lichiditate.
Profit.ro va organiza, pe 12 decembrie, conferința Profit Financial.forum - Piețele financiare și provocările noilor crize - Ediția a V-a, la care vor participa cei mai mari jucători din piața financiar-bancară.
Conferința, programată la Grand Hotel Marriott București, va fi organizată cu sprijinul Agista, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, NNDKP și UniCredit Bank, urmând să fie transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Banca Națională a României a crescut rata cheie cu 0,75 puncte procentuale în prima parte a lunii octombrie și cu încă 0,5 pp în 9 noiembrie până la 6,75%. Rata facilității de creditare a crescut în același ritm de la 6,5% la 7,75%.
Ce s-a întâmplat cu ratele interbancare?
Dobânda medie la tranzacțiile interbancare a crescut de la 6,06% în septembrie până la 6,28% în octombrie, iar în prima jumătate a lunii noiembrie a scăzut la 5,86%, cel mai mic nivel de după iulie. După creșteri de 1,25 pp a ratei cheie și mai ales a ratei Lombard, dobânda la plasamentele interbancare a scăzut, astfel cu 0,2 pp.
În cazul ROBOR la 3 luni rata era de 8,01% în august, apoi a scăzut la 7,92% în septembrie, a urcat la 8,11% în noiembrie și apoi s-a redus la 8,08% în primele 18 zile din noiembrie. ROBOR la 6 luni a avut o evoluție similară, cu un nivel de 8,16% în august, 8,08% în septembrie, apoi 8,23% în octombrie și în prima parte a lui noiembrie. Cele două rate erau în preajma dobânzii Lombard până în martie 2022 și apoi s-au desprins destul de consistent.
Guvernatorul Mugur Isărescu atenționa băncile, în 9 august, că băncile “au cam sărit calul cu ROBOR-ul”, care “s-a dus în sus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară”, supra-reacționând la perioada de criză, de tensiune.
La începutul lunii noiembrie Consiliul Concurenței a făcut o inspecție la cele 10 bănci din panelul ROBOR în care a căutat indicii privind o înțelegere neconcurențială. Isărescu a spus, ulterior, că cele două evenimente – declarația sa și controlul Concurenței – ar putea să fi influențat nivelul ratelor ROBOR. Scăderea ratelor pe termen scurt este, însă, pusă pe seama schimbării poziției de lichiditate.
Lichiditate mai bună
Datele pe octombrie au arătat o ameliorare a condițiilor de lichiditate, cu o restrângere a deficitului sistemului bancar în raport cu BNR. Mai mult, Isărescu a arătat că Executivul și-a majorat cheltuielile în noiembrie și în momentul de față băncile se află pe un excedent de lichiditate, pe care îl vom vedea la sfârșitul lunii.
Când lichiditatea a fost foarte strânsă, ratele interbancare au crescut, mai ales în situația în care BNR nu a mai făcut operațiuni repo de finanțare pe o săptămână (care se țin la rata cheie) și a lăsat băncile să vină la dobânda mai mare de la creditul Lombard. Când situația lichidității s-a îmbunătățit, ratele au scăzut și ele pe piața interbancară.
Isărescu a mai sugerat și că BNR ar putea relaxa condițiile de lichiditate și ar putea oferi o flexibilitatea mai mare cursului, în funcție de evoluția inflației. Tot Isărescu a mai spus de-a lungul timpului și că stabilitatea cursului de schimb a fost un instrument important pentru BNR în lupta cu inflația.
Atât BNR, cât și analiștii se așteaptă ca inflația să atingă vârful la finele acestui an (prognoza oficială este de 16,3%) și să scadă apoi treptat pe parcursul anului viitor. În aceste condiții, BNR este așteptată să mențină rata cheie la nivelul de 6,75%, vârful ciclului curent al creșterii dobânzilor, dar nu este exclusă încă o creștere de 0,25 pp în ianuarie. Cu dobânzile BNR la apex, inflația în scădere și o lichiditate îmbunătățită, dobânzile interbancare ar trebui să vină și ele în jos.
Având în vedere datele curente pe circa jumătate de trimestru, IRCC ar urma să crească de la 5,7% în T3 (nivel care se va aplica din ianuarie) la 6,1% în T4 (nivel aplicabil din aprilie 2023). Anterior crescuse cu aproape 1,7 pp.
Erste estimează un nivel mediu al ROBOR la 3 luni de 7,3% în 2023. ING Bank vede o reducere a ROBOR la 3 luni de la 8% în T1 2023 la 7,4% la finele anului.
