Prognoza BNR în cazul închiderii robinetului rusesc: recesiune și inflație. Petrolul și gazele naturale ar urma să se scumpească drastic, ultimele urmând să fie raționalizate

Banca Națională a României se așteaptă la mai multe trimestre de scădere economică și la creșterea inflației în cazul în care Rusia oprește exporturile de bunuri energetice către țările europene. Petrolul și gazele naturale ar urma să se scumpească drastic, ultimele urmând să fie raționalizate.

Banca centrală are, în scenariul de bază, o disipare treptată a efectelor războiului din Ucraina și a celor generate de sancțiunile aferente impuse Rusiei mai cu seamă de anul viitor, ceea ce ar urma să contribuie la stabilizarea prețurilor la energie și la scăderea treptată a ratei inflației.

CITEȘTE ȘI Grindeanu: E o rușine pentru România că prima autostradă care traversează Carpații începe să fie construită la mai bine de 15 ani de la intrarea în UE

Scenariul de risc cu privire la războiul din Ucraina, însă, implică o deteriorare a tuturor indicatorilor macroeconomici. Acesta presupune pe de o parte amplificarea conflictului militar și posibila prelungire și anul viitor, precum și înăsprirea sancțiunilor la adresa Rusiei, precum și o întrerupere generalizată a exporturilor rusești de bunuri energetice către țările europene.

În țările cu dependență ridicată de importuri din Rusia, precum Germania și, într-o măsură mai redusă, Italia – partenerii principali de comerț ai României -, ar putea fi impuse raționalizări ale consumului de gaze naturale.

Țările europene au decis renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia, în primă fază în ceea ce privește petrolul și cărbunele, mai ușor de înlocuit din surse alternative. Gazele naturale, furnizate în principal de Gazprom, sunt mai dificil de înlocuit, și aici Rusia a început să strângă deja piața, reducând recent la o cincime livrările către Germania prin conducta Nord Stream 1, într-o perioadă în care țările europene încearcă să umple cât mai mult depozitele pentru a fi pregătite de iarnă.

Conduita Rusiei din ultimele luni au ridicat, astfel, potențialul ca livrările de energie către Europa să fie oprite brusc.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Guvernul pregătește noi majorări salariale pentru bugetari. România - al 5-lea an lider în UE după cât duce la angajații statului de la populație și firme

Într-un astfel de scenariu, prețul petrolului ar urma să crească cu 65% și cel al gazului ar urma să se dubleze până la finele anului, ele fiind deja la un nivel ridicat, arată proiecția BNR. De asemenea, prețurile materiilor prime agroalimentare ar urma să crească cu 30%.

Economia ar urma să crească mai puțin în 2022 și în 2023 ar urma să scadă, impactul asupra dinamicii economice fiind de 5 puncte procentuale cumulat pe cei doi ani față de scenariul de bază atât în Uniunea Europeană cât și în România, arată BNR. ”Într-un astfel de scenariu, am asista la înregistrarea mai multor trimestre consecutive de scădere a activității economice”.

Prognoza oficială arată o creștere de 3,5% a produsului intern brut al României în acest an și una de 3,7% anul viitor, și o dinamică medie de 3%, respectiv 1,5% la nivelul UE.

CITEȘTE ȘI Petrecerea s-a terminat pentru Europa de Est

”Deși în cazul României efectele directe sunt anticipate a fi mai scăzute în condițiile dependenței energetice mai reduse față de Rusia comparativ cu cele ale principalilor parteneri comerciali, influențele transmise prin canalele indirecte, cu precădere prin cele ale schimburilor comerciale și financiare cu UE și ale încrederii agenților economici, sunt previzionate a fi mai substanțiale”, arată BNR.

Inflația ar urma să crească de la 13,9% în acest an în scenariul de bază la 15,2% în cel de risc, în timp ce pentru anul următor creșterea ar fi de la 7,5% la 11,2%.

România ar resimți și alte efecte negative din cauza situației precare a finanțelor publice, respectiv a balanței externe, arată banca centrală, care semnalizează și că ar putea fi pusă în situația în care să nu mai poată controla cursul de schimb.

”În plus, vulnerabilitățile interne asociate deficitelor gemene (deficit bugetar și deficit de cont curent), care s-au acumulat în ultimii ani în economia românească, ar conduce la reevaluări ascendente ale primei de risc suveran, în contextul creșterii incertitudinii și al unor condiții financiare mai restrictive, cu impact în sensul unei deprecieri a leului în raport cu principalele valute”, arată BNR.

Deficitul bugetar este estimat de Comisia Europeană la 7,5% din PIB în acest an și de 6,3% în 2023 – în ambii ani cel mai ridicat din UE, după ce în 2021 a fost printre cele mai mari la 7,1%. Contul curent și-a adâncit deficitul anul trecut la 7% din PIB de la 5% în 2020 (cele mai ridicate niveluri după Malta) și este estimată să se înrăutățească în acest an, în timp ce acoperirea cu finanțare din investiții străine directe este așteptată să scadă.

ING estimează o contracție cu 1-3% a economiei zonei euro în condițiile opririi totale a gazelor de către Rusia.