Economia revine la viață după ridicarea restricțiilor de mișcare, dar activitatea este încă departe de normal. Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, spune la Profit TV că se așteaptă la o revenire într-un “V” mai lin, dar cu condiția ca epidemia să nu revină într-un nou val la finele acestui an sau în 2021. Politicile bugetare ar putea încurca suplimentar calculele viitoare, în condițiile în care o majorare cu 40% a pensiilor ar aduce deficitul la un nivel nesustenabil și ar atrage retrogradarea de către agențiile de rating.
Cum va fi relansată economia, puternic afectată după criza COVID-19, și ce se va întâmpla pe piața bancară, precum și cu fondurile de investiții și cele de pensii, bursa și societățile de asigurări va fi anunțat de cei mai importanți jucători în domeniu la Videoconferința - Profit.ro Financial Forum: Finanțăm repornirea economiei. Detalii pot fi aflate AICI
Primele trei luni din 2020 au fost cu creștere economică pentru România, una dintre puținele țări din Uniunea Europeană cu o astfel de performanță. Dar teama de pandemie și restricțiile de mișcare impuse de autorități ca răspuns la extinderea COVID 19 au avut și un profund impact economic.
“Cea mai mare problemă este să prognozezi ce se întâmplă în trimestrul 2, în care ne aflăm”, spune Ciprian Dascălu la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 17.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.
“Aprilie a fost undeva la 30% din activitatea economică dintr-o lună normală, în mai a revenit la 40%, dar nu mai mult, iar acum suntem la 55-60%. Riscul de eroare e foarte mare. Pe tot anul, o contracție economică de 4,7% e ok. Anul viitor, dacă nu avem un al doilea val, putem să ne gândim la o revenire, cum avem prognoza de 3,9% creștere economică. Dacă avem al doilea val, și vine pe finele acestui an, vom termina undeva cu -7% și anul viitor cu -2% sau pe acolo”, adaugă economistul BCR.
O revenire economică va exista, totuși, spune Dascălu, având în vedere cheltuielile publice anunțate la nivel european de către autorități, dar pentru ca aceasta să fie rapidă este nevoie ca populația să se simtă în siguranță, inclusiv din punct de vedere al sănătății.
“Sunt foarte mulți bani introduși în economie de către guverne și băncile centrale, astfel încât revenirea e imposibil să nu se întâmple. Dar totul va depinde până la urmă de încrederea consumatorilor. Pornești toate fabricile, dar dacă nu va exista consumatorul final care să cumpere acel bun sau serviciu, până la urmă nu poți să produci la nesfârșit pe stoc”, explică el.
România este lovită de criză prin creșterea șomajului și scăderea participării la forța de muncă, în condițiile în care unele firme nu vor supraviețui, dată fiind subcapitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii. Pe termen mai lung economia ar putea fi afectată de creșterea costurilor de finanțare, ca urmare a notelor mai proaste date de agențiile de rating.
“Dacă ajungem cu acea creștere de 40% a pensiilor, deja cheltuielile rigide ar ajunge să depășească veniturile bugetare, și cel puțin una sau două agenții nu ar trece peste asta și am intra într-un cerc vicios, cu costuri de finanțare și mai mari și, dat fiind că PIB în termeni nominali va crește mai încet decât dobânzile nominale pe care le plătim, ajungem la costuri cu dobânzile din ce în ce mai mari, care după aceea pot să atragă alte riscuri de reducere a ratingului de țară”, avertizează Dascălu.
Economistul explică dobânzile mai mari plătite și în prezent de România comparativ cu țările din regiune prin existența deficitelor gemene – de cont curent și bugetar. Țări precum Ungaria, Cehia și Polonia aveau bugete echilibrate înainte de criză și conturi curente cu deficite mici sau chiar pe excedent. Astfel, Banca Națională a României, care este interesată de stabilitatea cursului în termeni reali, nu duce o politică monetară la fel de relaxată ca a vecinilor, deși spațiu de scădere a dobânzilor există.
“Cred că întâi trebuie echilibrat deficitul înainte să avem o relaxare cantitativă precum țările din regiune. O corecție trebuie făcută. Sau trebuia să nu ajungem aici”, explică Dascălu.
BCR estimează că banca centrală va mai scădea dobânda cheie cu încă 0,25 puncte procentuale în acest an, după o scădere de 0,75 pp până acum și că rata de schimb va crește ușor la 4,89-4,9 lei/euro. Deficitul bugetar ar urma să ajungă la 7,3% din produsul intern brut în acest an, față de 3,6% cât era prognozat de guvern înainte de criză.
Videoconferinta, transmisă în direct și la Profit TV, este organizată cu sprijinul: Alpha Bank, Bursa de Valori București, CEC Bank, Depozitarul Central, Fan Courier, Groupama Asigurari, ING Bank, OTP Bank, Raiffeisen Bank, Roca Investments, Sif Banat-Crisana și Sif Muntenia.
