Ministerul Finanțelor n-a vândut nicio obligațiune la licitația de luni. Investitorii au depus puține oferte pentru titlurile scadente în 7 ani și la dobânzi considerate prea mari. Randamentele sunt în creștere pe toate scadențele.
Obligațiunile scoase în piață de Finanțe aveau un prospect de 500 de milioane de lei, dar din partea băncilor au venit oferte de doar 313 milioane de lei, niciuna nefiind acceptată.
Săptămâna trecută, Guvernul a avut o altă licitație slabă, cu o cerere de doar 460 de milioane de lei la o licitație pe 13 ani de 500 de milioane de lei, însă a acceptat ofertele băncilor la un randament de 3,75%.
“N-a fost o săptămână bună pentru obligațiunile în lei. Vânarea inițială declanșată de datele privind inflația din ianuarie a continuat după publicarea datelor peste așteptări privind PIB și chiar a accelerat după licitația scadentă în octombrie 2034, când Ministerul Finanțelor a acceptat toate ofertele, validând practic noile niveluri ale curbei. Randamentele de bază au continuat să crească, de asemenea, astfel că randamentele sunt mai abrupte decât în urmă cu doar o săptămână”, scrie Valentin Tătaru, economist șef ING Bank România.
Randamentul din piața secundară pentru titlurile la 10 ani a crescut față de lunea trecută cu 45 de puncte de bază la 3,2% și au ajuns peste nivelul de la începutul anului, adică înainte ca banca centrală să mai taie încă 25 de puncte de bază din rata cheie, în timp ce pentru titlurile pe 12 luni a crescut cu 12 puncte de bază la 1,85%.
O licitație ratată și una slabă nu pot reprezenta încă o îngrijorare pentru Finanțe, care a extins deja peste prospect toate sumele licitate în acest an și a început finanțarea deficitului încă din decembrie 2020. Dar presiunea pusă pe randamente din cererea crescută de capital rămâne. După ce anul trecut a împrumutat 149 de miliarde de lei sau 14,3% din produsul intern brut, statul are nevoie în acest an de 129,7 miliarde de lei sau 11,6% din PIB, potrivit estimările Consiliului Fiscal, pe baza proiectului de buget.
Datoria publică este estimată să crească de la 35% din PIB în 2019 și aproape 48% în 2020 la 54% în 2023.
