“Am înțeles de la domnul guvernator că nu sunt motive de îngrijorare pentru economia și finanțele României”, a declarat președintele țării, Klaus Iohannis, după o întâlnire cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
Iohannis a adăugat că este nevoie de o “aprofundare” a situației pentru a vedea mai clar efectele votului dat de britanici pentru ieșirea din Uniunea Europeană.
Președintele l-a chemat la Palatul Cotroceni pe guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, dar și pe premierul Dacian Cioloș și liderii partidelor politice, pentru consultări pe tema rezultatelor referendumului din Regatul Unit al Marii Britanii.
Și premierul Dacian Cioloș a convocat o parte dintre membrii Guvernului la discuții pe tema Brexit, la întâlnire urmând să vină vicepremierii Dîncu și Borc, ministrul de Externe, șeful Cancelariei, au declarat surse oficiale.
Britanicii au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană în referendumul istoric de joi, potrivit datelor oficiale publicate vineri.
51,9% din totalul britanicilor votanți au optat pentru ieșirea din UE, iar 48,1% au votat pentru rămânerea în blocul comunitar, arată rezultatele finale anunțate după încheierea numărătorii sufragiilor. Numărul de buletine numărate este suficient pentru ca rezultatul să fie considerat ireversibil.
Piețele financiare globale au primit cu surpriză anunțul BBC al victoriei euroscepticilor în referendumul organizat în Marea Britanie, bursele de Tokyop, Londra sau Chicago înroșindu-se. Investitorii au pariat totul pe un succes al euroentuziaștilor, dovadă creșterea apetitului pentru activele riscante pe piețele globale din ultima lună. Cum rezultatul nu a fost cel anticipat, în prezent, investitorii vor să scape cu orice preț de aceste active și preferă activele sigure, precum aurul sau titlurile de stat americane.
CITEȘTE ȘI Lira sterlină și euro s-au prăbușit în raport cu dolarul SUA în noaptea votului pentru Brexit În urma publicării rezultatelor parțiale ale votului, care indică un avans considerabil al adepților Brexit-ului, lira a înregistrat o depreciere record, coborând la cel mai jos nivel din 1986.
Și moneda europeană a acumulat cea mai amplă depreciere de la introducerea sa din 1999. O evoluție similară a avut și yen-ul, care nu s-a mai confruntat cu o scădere similară din 1998.
Și cotațiile mărfurilor au suferit, metalele cu folosință industrială și petrolul pierzând teren.
