Deficitul contului curent al balanței de plăți, care include sumele încasate și cele plătite de România în relațiile comerciale cu celelalte state, a crescut cu aproape 886 de milioane de euro în iulie față de iulie, la 3,6 miliarde de euro, pe fondul importurilor în creștere de bunuri. Față de perioada ianuarie-iulie 2016, deficitul înregistrat e mai mare cu 1,4 miliarde de euro. În valori absolute, contul curent înregistrează cel mai adânc deficit de după 2008.
Balanța de bunuri aduce cea mai mare parte din deteriorarea poziției externe a României, în condițiile în care importurile au depășit exporturile cu 6,2 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului, față de un deficit de 4,8 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.
România a exportat bunuri de 32,8 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie și a importat de 39 de miliarde de euro. Ritmul de creștere al exporturilor nu ține pasul cu cel al importurilor. Doar în iulie deficitul a crescut cu aproape un miliard de euro față de luna precedentă, în timp ce în iulie anul trecut creșterea era de circa 730 de milioane de euro.
Exportul de servicii, deși se menține pe creștere, cu peste 10% față de anul trecut, la 11,6 miliarde de euro la 7 luni, nu crește suficient cât să aducă un excedent mai ridicat pe această categorie, în condițiile în care și importurile de servicii au crescut, de la 5,7 miliarde de euro la 7,1 miliarde de euro. Balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu doar 32 milioane euro, la 4,4 miliarde de euro.
Excedentul pe partea de transporturi a scăzut cu circa 140 de milioane de euro față de anul trecut, la 1,9 miliarde de euro. Lohn-ul a înregistrat o creștere a excedentului de circa 170 de milioane de euro la 1,6 miliarde de euro, în timp ce turismul a scos mai mulți bani din România decât a adus cu aproape 400 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât în primele șapte luni ale anului trecut.
Din categoria alte servicii, unde intră industria de tehnologie, informații și comunicații, excedentul a avansat cu 240 de milioane de euro, la peste 1,3 miliarde de euro.
La capitolul venituri primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, situația e ceva mai bună decât cea de anul trecut, în condițiile în care deficitul s-a ameliorat la 3 miliarde de euro, față de 3,2 miliarde de euro la 7 luni în 2016.
Pe de altă parte, excedentul balanței de venituri secundare a scăzut cu peste 250 de milioane de euro față de luna iulie din anul trecut, la 1,1 miliarde de euro, pe fondul unor intrări mai mici de bani. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene.
Datele privind contul curent arată cea mai proastă situație de după declanșarea crizei, însă nu sunt atât de rele ca cele din perioada 2007-2008.
La șapte luni, deficitul actual e de circa 2% din produsul intern brut estimat de Comisia de Prognoză, calculat la valoarea actuală a cursului de schimb. La șapte luni în 2008, deficitul era de 9,4 miliarde de euro reprezenta deja 6,7% din PIB pe acel an.
România a încheiat anul trecut cu un deficit de 4,1 miliarde de euro, reprezentând 2,3% din PIB.
