Reprezentanții mediului academic precum și al celui de afaceri solicită autorităților un bilanț cât mai analitic, atât la nivelul administrației centrale, cât și locale, privind experiența celor 10 ani de aderare a României la Uniunea Europeană, din perspectiva progreselor înregistrate și, mai ales, a lecțiilor învățate și a lucrurilor care trebuie îmbunătățite.
Necesitatea unei astfel de analize a fost evocată, în cadrul unei conferințe de presă comune, de prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, președinte al Institutului Național de Cercetări Economice și președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România – AGER, de prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, și de Radu Timiș, proprietarul grupului Cris-Tim.
Academicianul Gheorghe Zaman a arătat că integrarea în comunitatea europeană nu a fost un simplu cadou pentru România, ci este vorba de un parteneriat care trebuie negociat cât mai profesionist. Potrivit profesorului Zaman, România este încă departe de o integrare deplină în comunitatea europeană, ținând cont și de faptul că mai toate obiectivele asumate în cadrul Strategiei de dezvoltare UE 2020 sunt departe de media comunitară.
Astfel, România a atins și chiar depășit un singur obiectiv, respectiv cel al ponderii energiei regenerabile în totalul producției și consumului intern, însă rămâne țara cu cel mai ridicat grad de sărăcie și cu indicatori foarte slabi în ce privește abandonul școlar și învățarea pe tot parcursul vieții.
Gheorghe Zaman a remarcat faptul că integrarea României în comunitatea europeană s-a suprapus și cu criza financiară internațională, dar a punctat că, spre deosebire de crize istorice anterioare și în pofida afectării mai multor state europene, crizaa actuală nu a condus la o inflație galopantă.
CITEȘTE ȘI România a înregistrat în trimestrul trei cea mai mare creștere economică anuală din Uniunea Europeană Din această perspectivă, profesorul Zaman a recomandat ca obiectiv pentru perioada următoare, pentru autorități, creșterea rezilienței economice și sociale a României în fața unor astfel de crize și o pregătire mult mai riguroasă și profesionistă a absorbției fondurilor comunitare.
Academicianul a estimat însă că, în perioada următoare, cererea la export va scădea, deși nu va urma o criză economică, iar companiile autohtone vor trebui să își îndrepte o mai mare parte a producției către piața internă. Gheorghe Zaman a opinat, totodată, că o creștere economică solidă trebuie să se bazeze și pe creșterea salariilor, justificată de rezultate, și nu doar pe măsuri de austeritate.
Patronul Cris-Tim, Radu Timiș, s-a arătat de acord cu necesitatea creșterii salariilor în România și a indicat, la rândul său, importanța unei abordări riguroase și profesioniste de către guvernanți a problemei fondurilor europene. Timiș a amintit că, în perioada fondurilor SAPPARD, directorul acestui program i-a solicitat mită și autoritățile au fost nevoite să îl schimbe, iar după ce a accesat fonduri de 2 milioane de euro, în urma unor nereguli constatate de forurile europene în întregul sistem de finanțare, i-au fost declarate în mod automat ca neeligibile investiții de 1 milion de euro, pe care le-a recuperat dând în judecată statul român.
CITEȘTE ȘI Iohannis blochează proiectul PSD de eliminare a 102 taxe nefiscale, contestând la CC. Ce taxe au fost propuse pentru eliminare Timiș a pledat și el pentru o analiză oficială și riguroasă a celor 10 ani de țară membră a Uniunii, remarcând că avantajele aderării sunt indiscutabile, atât la nivelul vieții cetățenilor, cât și al mediului de afaceri.
Rectorul ASE, Nicolae Istudor, a arătat la rândul său că, în cei 10 ani, România a beneficiat de fonduri europene în valoare totală de aproape 40 miliarde de euro, contribuția țării fiind de 13,4 miliarde de euro, înregistrând totodată o creștere a PIB general cu 63%, iar a PIB pe cap de locuitor de circa 78%. Nicolae Istudor a remarcat însă că aderarea are și costuri precum migrația forței de muncă, tot mai multe sectoare economice fiind afectate, precum și cele comerciale, respectiv o balanță defavorabilă încă între importuri și exporturi.
În cadrul conferinței, participanții au anunțat că, la începutul anului viitor, autoritățile statului împreună cu reprezentanți de la Bruxelles vor marca, în cadrul unor evenimente oficiale, cei 10 ani de apartenență a României la Uniunea Europeană.
