Perechea valutară euro/leu tinde să iasă dintr-o etapă de consolidare. Repere tehnice care și-au întărit credibilitatea în ani de zile urmează să fie testate în perioada imediat următoare. De regulă, depășirea respectivelor praguri este asociată unei perioade de oscilații mai mari sau găsirii unei direcții mai susținute. 2016 se anunță un an interesant pentru leu, iar economiștii contactați de Profit.ro au proiecții divergente asupra evoluției ulterioare a cursului de schimb.
Din anul 2008 nu a mai avut leul o așa provocare. Perioada fluctuațiilor din ce în ce mai mici pe care o parcurgem de 3 ani ar urma să fie abandonată pentru mișcări ceva mai violente sau o tendință mai susținută într-o anumită direcție. Argumentele sunt de ordin tehnic, piața ajungând în punctul de unde dealerii ar putea să-și piardă răbdarea cu care au tranzacționat până de curând.
Fie că va fi vorba de un avans mai susținut al economiei naționale sau o slăbire generală a euro care să întărească leul, fie că moneda națională va pierde teren pe fondul unui nou val de criză în piețele financiare internaționale sau al unor eventuale derapaje bugetare locale, o mișcare de o anvergură ceva mai mare este anticipată de maniera de tranzacționare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
La jumătatea acestei luni perechea valutară euro/leu a evadat dintr-o formațiune tehnică de triunghi simetric, această spargere fiind asociată, de regulă, unei perioade de oscilații mai ridicate. Cum cotația a ieșit în partea superioară triunghiului, cu o urcare a cotației chiar și dincolo de reperul de 4,52 lei pentru un euro, probabilitatea mai mare ar fi pentru o slăbire a leului cel puțin în prima parte a anului 2016.
Este varianta către care înclină analistul economic Florin Cîțu. "Presiunea pe curs este să se deprecieze", a declarat acesta pentru Profit.ro. Ridicarea dobânzilor pe dolar în cursul anului următor ar urma să determine fluxuri negative de capital dinspre piețele emergente către SUA, ceea ce pune presiune pe mondele țărilor în curs de dezvoltare.
Analistul financiar Călin Rechea are o perspectivă similară asupra tabloului valutar: "Nu arată bine pentru leu. Nu avem cu ce să-l ținem." El apreciază că spațiul de intervenție al Băncii Naționale a României s-a îngustat. "Eu cred că leul o să fie pe presiune de depreciere", mai spune Rechea.
La polul opus, ING Bank întrevede întărirea până la un nivel de 4,38-4,40 lei pe euro până la finalul anului viitor. "Din calculele noastre leul arată mai degrabă subevaluat decât supraevaluat", a declarat Ciprian Dascălu, economist-șef la ING Bank România. Presiunile de ordin extern sunt tot în favoarea întăririi monedei naționale: respectiv prelungirea programului de relaxare cantitativă al Băncii Centrale Europene (cu impact de apreciere pentru monedele țărilor emergente) și presiunile negative pentru inflație ca urmare a cotațiilor scăzute la materiile prime.
Într-o direcție sau alta, totuși, leul ar trebui să se miște. Ne spun asta jucătorii cu banii lor. Reperele tehnice din graficul pe termen lung sunt extrem de credibile. Linia de trend ascendent vine tocmai din anul 2005 și marchează repere importante precum vârful primului puseu de depreciere de la declanșarea crizei finanicare (3,87 lei pentru un euro în ianuarie 2008), maximul din tipul așa-numitului "atac speculativ" din octombrie 2008 și ultimele două minime majore în zona de 4,10 lei pentru un euro consemnate în primăvara lui 2010 și primăvara lui 2011. Ultimele două testări datează din acest an, prima în aprilie și ultima, recentă, din această vară.
În oricare din cele trei feluri în care am trasat linia de trend ascendent ea arată ca fiind credibilă, cu multiple testări, ceea ce ne și pune în gardă asupra perspectivei unei evoluții mai puternice la început de an 2016.
Cel dintâi scenariu, cel al deprecierii monedei naționale este și cel mai credibil. Îi putem da 80% șanse de materializare. În primul rând pentru că este în sensul trendului multianual foarte puternic, în al doilea rând pentru că evadarea din formațiunea de triunghi simetric a fost în sus, iar în al treilea rând venind o serie de argumente macroeconomice.
Primul dintre acestea este bugetul de stat. Cîțu vede repetându-se rețeta anilor 2006-2007 când se fac majorări ale cheltuielilor pe ultima sută de metri. Chiar dacă veniturile guvernamentale vor fi mai mari, există presiuni ca deficitul să se majoreze substanțial cu impact asupra monedei unei economii slăbuțe.
Acest buget, dincolo de pericolul derapajului, are și inconvenientul de a nu reprezenta un motor stimulativ pentru economia națională, în viziunea lui Rechea. "Este neutru, mort; nu există viziune bugetară care să creeze un cadru pentru dezvoltarea economiei", spune el. În plus, el este alcătuit pe o prognoză de creștere a produsului intern brut de 4%. "Este super-optimistă. Este mai scandaloasă decât oricare dintre previziunile Saxo", a spus analistul financiar amintind un studiu recent al furnizorului de servicii de tranzacționare forex danez ambalat cu eticheta "previziunilor scandaloase". "Avem și an electoral...", mai explică el contextul.
Un alt dezechilibru vine din zona financiară. Cîțu remarcă faptul că acum băncile locale au ajuns la o expunere de 22% pe titlurile de stat - pe care chiar BNR o consideră prea mare - față de numai 5% în 2008. Rechea consideră că riscul de refinanțare a acestor emisiuni la costuri comparabile cu cele recente este ridicat, cu atât mai mult cu cât scadențele sunt în cea mai mare parte la 6 luni sau la un an. Opoziția acerbă din partea sectorului bancar pentru legea dării în plată, de asemenea, îl pune pe gînduri pe cel care până acum trei ani a fost analist într-o bancă. "Noi nu știm ce e în bilanțurile alea bancare", spune Rechea.
O a doua variantă este cea ca leul să rămână în coridorul de variație al ultimilor doi ani. Îi dăm șansa de 15%, deși în mod normal o etapă de consolidare se încheie într-o proporție mult mai mare într-o mișcare de forță într-o anumită direcție.
Implicarea Băncii Naționale ar fi determinantă pentru materializarea unui astfel de scenariu. "Este, până la urmă, ce vrea BNR", spune Cîțu. Observațiile sale față de istoria trecută este că banca centrală poate lăsa leul să se deprecieze, dacă mișcarea cursului de schimb este ușoară. Viteza oscilațiilor cotației este ceva ce BNR nu a tolerat.
Există o variantă ca leul să se aprecieze, chiar dacă șansele pe care le dăm sunt de 5%. De ce doar atât? Argumentul forte este că o mișcare de acest tip ar fi contra trendului multianual despre care nu avem dovezi să se fi încheiat. Ieșirea din triunghiul simetric în partea superioară este iarăși un avertisment că probabilitatea unei întăriri a leului este mult mai mică, din punct de vedere tehnic, decât aceea a unei deprecieri pe mai departe.
Argumente sunt însă pentru ca leul să se aprecieze, cu atât mai mult cu cât trendul nu ar fi întors decât la doborârea minimelor din zona de 4,10 lei pentru un euro din anii 2010-2011. Economistul-șef de la ING Dascălu spune că dacă inflația se menține coborâtă, moneda națională chiar are această perspectivă a întăririi.
Puseul recent de vânzare a monedelor din piețele emergente europene și depășirea reperului tehnic pe cursul de schimb euro/leu pot fi interpretate și ca o evoluție conjuncturală după ce Banca Centrală Europeană a dezamăgit așteptările pieței privind relaxarea monetară. Până în anul 2017 sunt însă perspective reale ca BCE să mute mai horât în acea direcție. Dascălu pune problema și invers: "Ce câștig ar aduce un curs peste 4,52 lei pentru un euro?!"
